Ungaria anunţă joi că se retrage din Curtea Penală Internaţională (CPI), în prima zi a unei vizite la Budapesta a premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe numele căruia Curtea a emis în noiembrie un mandat de arestare, relatează transnite politics.md cu referire la AFP.
”Ungaria părăseşte CPI. Guvernul va lansa procedura retragerii, în acord cu cadrul internaţional legal”, anunţă pe Facebook şeful cabinetului premierului naţionalist Viktor Orban, Gergely Gulyas.
Budapesta a denunţat în mai multe rânduri această instituţie, pe care o cataloghează drept ”părtinitoare din punct de vedere politic” şi a decis să facă acest pas urmând exemplul lui Donald Trump, care a impus în februarie sancţiuni Curţii, evocând ”acţiuni ilegitime şi fără fundament vizând America şi aliatul nostru apropiat Israelul”.
Curtea cu sediul la Haga, în Olanda, contactată de AFP, a refuzat să comenteze.
Retragerea unui stat intră în vigoare abia la un an după depunerea oficială a dosarului la Secretariatul General al ONU.
Acest anunţ intervine în timp de Viktor Orban îl primeşte pe omologul său israelian – în pofida unui mandat de arestare emis în noiembrie de către CPI pe numele lui Benjamin Netanyahu.
Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria în noaptea de miercuri spre joi şi a fost primit joi dimineța cu onoruri militare.
Ungaria l-a invitat imediat după ce Curtea a emis mandatul, anunţând că este ”şocată de o decizie ruşinoasă”. Israelul a salutat atunci, în schimb, ”claritatea morală” a Ungariei.
Curtea a amintit ”obligaţia morală” a Budapestei şi ”responsabilitatea sa faţă de alte state părţi” de a-i pune în executare hotărârile.
”În cazul unor îngrijorări cu privire la cooperarea cu Curtea, statele o pot consulta”, subliniază un purtător de cuvânt al CPI, Fadi El Abdallah.
”Însă nu lor le revine să stabilească în mod unilateral teminicia hotărârilor CPI”, adaugă el.
Ungaria a semnat în 1999 Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, pe care l-a ratificat doi ani mai târziu, în timpul primului mandat al lui Viktor Orban.
Însă ea nu a validat Convenţia asociată – din motive de constituţionalitate – şi a anunţat că nu este obligată să se conformeze hotărârilor CPI.
Până în prezent, alte două ţări s-au retras din CPI – Burundi şi Filipine.
Curtea Penală Internaţională, înfiinţată în 2002, are ca misiune să-i judece pe autorii celor mai grave crime comise în lume, atunci când ţările lor nu au voinţa sau capacitatea să o facă ele însele.
Ea are în prezent 125 de state membre, care au ratificat Statutul de la Roma.
Preşedintele rus Vladimir Putin este, la rândul său, vizat din martie 2023 de un mandat de arestare cu privire la presupusa crimă de război de deportare a unor copii ucraineni către Rusia.
Doar 21 dintre cele 60 de mandate emise începând din 2022 de către Curte au fost executate, înaintea arestării recente a fostului preşedinte al Filipinelor Rodrigo Duterte.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!