Preşedintele rus, Vladimir Putin a susţinut, într-un interviu acordat jurnalistului rus Pavel Zarubin, că refuzul Ucrainei de a respecta Acordurile de la Minsk a reprezentat un factor declanșator pentru aşa-zisa operaţiune specială militară rusă din Ucraina. Factorul declanșator al operațiuni militare speciale din Ucraina a fost refuzul Kievului de a implementa Acordurile de la Minsk și atacurile lansate asupra regiunii Donbas, a declarat președintele rus Vladimir Putin, în interviu, notează Interfax, potrivit Rador Radioa România.
Factorul Declanșator
‘Declanșatorul nemijlocit a fost refuzul total al autorităților ucrainene de astăzi de a pune în aplicare Acordurile de la Minsk și atacurile neîncetate soldate cu numeroase victime asupra republicilor din Donbas (autoproclamatele republici populare Luhansk şi Doneţk, n.r.), pe care nu le-au recunoscut de opt ani – Republica Populară Luhansk și Republica Populară Donețk’, a declarat el, în interviul acordat jurnalistului Pavel Zarubin.
Pavel Zarubin i-a cerut șefului statului să comenteze declaraţiile cancelarului german Olaf Scholz și ale prim-ministrului britanic Rishi Sunak, care, potrivit acestuia, au caracterizat drept absurdă tentativa Rusiei de a justifica începerea aşa-zisei operaţiuni speciale militare ruse din Ucraina prin amenințările venite din partea Alianței la adresa Rusiei.
Războiul nu a avut legătură cu o amenințare iminentă din partea NATO
„Nu am susţinut că începerea operaţiunii noastre speciale militare din Ucraina are legătură cu amenințarea cu un atac al NATO asupra Rusiei. Unde există aşa ceva în interviul acordat de mine? Există înregistrarea, să ne demonstreze unde am spus aşa ceva”, a răspuns Putin.
”M-am referit la altceva, m-am referit la faptul că am fost în mod constant minţiţi, din punctul de vedere al neextinderii NATO spre Est”, a adăugat el. Totodată, președintele rus a menţionat: ”Este bine că ei urmăresc și ascultă ceea ce declar eu”. „Dacă în momentul de faţă, din anumite motive, care au în mod evident legătură cu ei, nu reuşim să purtăm un dialog direct şi atunci ar trebui să-i fim recunoscători domnului Carlson pentru faptul că am reuşit să facem acest lucru prin intermediul său. Aşadar, faptul că ei ne urmăresc și ne ascultă este favorabil, dar faptul că denaturează ceea ce afirm eu este rău… ‘, a spus Putin, în interviul acordat.
Acordurile de la Minsk
Acordurile de la Minsk au fost o serie de acorduri internaționale care urmăreau să pună capăt războiului din Donbas purtat între grupurile armate separatiste ruse și Forțele Armate ale Ucrainei, forțele regulate ruse jucând un rol central. Primul, cunoscut sub numele de Protocolul de la Minsk, a fost elaborat în 2014 de Grupul de contact trilateral pentru Ucraina, format din Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), cu mediere de către liderii Franței și Germaniei în așa-numitul Format Normandia. După discuții ample la Minsk, Belarus, acordul a fost semnat la 5 septembrie 2014 de către reprezentanții Grupului de contact trilateral și, fără recunoașterea statutului acestora, de către liderii de atunci ai autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD) și Luhansk Peoples. Republica (LPR). Acest acord a urmat mai multor încercări anterioare de a opri luptele din regiune și a avut ca scop implementarea unei încetări imediate a focului.
Acordul nu a reușit să înceteze lupta și, astfel, a fost urmat de un acord revizuit și actualizat, Minsk II, care a fost semnat la 12 februarie 2015. Acest acord a constat într-un pachet de măsuri, inclusiv încetarea focului, retragerea armelor grele de pe linia frontului, eliberarea prizonierilor de război, reforma constituțională în Ucraina, acordarea autoguvernării anumitor zone din Donbas și restabilirea controlului frontierei de stat către Guvernul ucrainean. În timp ce luptele au încetat după semnarea acordului, nu s-au încheiat niciodată complet, iar prevederile acordului nu au fost niciodată implementate pe deplin. Minsk II a fost sugerat de fostul ministru german de externe Frank-Walter Steinmeier ca un mecanism de acordare a unui statut special Donbasului și, prin urmare, este numit și formula Steinmeier.
Pe fondul tensiunilor crescânde dintre Rusia și Ucraina la începutul anului 2022, Rusia a recunoscut oficial DPR și LPR la 21 februarie 2022. În urma acestei decizii, la 22 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a declarat că acordurile de la Minsk „nu mai există” și că Ucraina, nu Rusia, este de vină pentru prăbușirea lor[10]. Rusia a lansat apoi o invazie completă a Ucrainei la 24 februarie 2022.