Moscova va răspunde Bucureştiului la expulzarea unui angajat al ambasadei Rusiei din România, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
„Rusia va da un răspuns adecvat”, a afirmat Zaharova, citată de RIA Novosti și Agerpres.
Anterior, însărcinatul cu afaceri al Rusiei în România a fost convocat la Ministerul de Externe al României, unde i-a fost comunicată decizia de declarare a diplomatului rus persona non grata.
Cu puţin timp înainte, Ministerul Afacerilor Externe al României a anunţat că un diplomat din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost declarat, vineri, persona non grata pe teritoriul României.
Potrivit MAE, motivul deciziei luate de autorităţile române este că acesta ar fi desfăşurat activităţi care contravin prevederilor Convenţiei de la Viena din 1961 privind relaţiile diplomatice.
Anunţul diplomaţiei de la Bucureşti a survenit după ce Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Bucureşti (DIICOT) a comunicat vineri despre arestarea preventivă a unui cetăţean român, acuzat de infracţiunea de trădare, după ce a trimis Ambasadei Rusiei din Bucureşti imagini cu obiective militare româneşti sau aparţinând NATO amplasate lângă Tulcea, dar şi imagini cu un convoi militar care se deplasa spre Ucraina.
Reţinerea cetăţeanului român este menţionată de semioficiosul Izvestia în contextul expulzării diplomatului rus din România.
În aprilie, preşedintele rus Vladimir Putin a numit un nou ambasador al Federaţiei Ruse în România în persoana lui Vladimir Lipaev, care l-a înlocuit pe Valeri Kuzmin.
Portalul proguvernamental RBC aminteşte, în acest context, că România a expulzat un diplomat rus şi în august 2022. La fel ca şi atunci, nici acum nu este dat publicităţii numele diplomatului expulzat. Portalul rusesc mai afirmă că Bucureştiul nu a indicat motivul exact care a stat la baza deciziei sale de a-l expulza pe angajatul misiunii diplomatice ruse.
Referitor la Convenţia de la Viena evocată de diplomaţia română, RBC reţine doar că acest document constă din 53 de articole şi descrie acordurile internaţionale privind normele şi privilegiile activităţii lucrătorilor diplomatici în ţările care au semnat acordul.
Acelaşi portal evocă în context că la 14 martie Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cere Moscovei să restituie Bucureştiului partea rămasă din patrimoniul naţional al României (91,5 tone de aur pur, obiecte culturale şi arhive istorice), care a fost trimisă Rusiei ţariste spre depozitare în 1916 şi 1917 „pentru a o proteja de distrugere în timpul Primului Război Mondial”.
Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a calificat declaraţiile părţii europene drept „curată obrăznicie” şi a adăugat că UE „a furat 300 de miliarde de dolari Rusiei”, potrivit RBC. Medvedev se referea la activele ruseşti îngheţate de Occident după invazia pe scară largă declanşată de Rusia în februarie 2022 în Ucraina.
În ultimele două luni, ca răspuns la expulzarea diplomaţilor săi, Rusia a luat decizii similare în privinţa mai mult diplomaţi străini, mai adaugă media citate.