Noul cadrul legal pentru reglementarea prețurilor la carburanți nu va permite, din păcate să evităm scumpirile în lanț a carburanților, și asta datorită faptului că Moldova s-a alipit ca un vagon de locomotiva mecanismului internațional bursier de formare a prețurilor, și de acum încolo prețurile locale vor fluctua după o conjunctură care nu ia în calcul particularitățile locale.
Tendința prețurilor pentru petrol și produse petroliere, de le finele anului trecut, este una singură, doar în sus, adevărat că lent dar sigur și numai tendința de creștere, cu anumite echilibre ocazionale dar în termen lung, oricum creștere. În aceste circumstanțe, deja o piață a produselor petroliere neplafonată sau ”sălbatică” nu ar avea aceste creșteri zilnice, pentru că legătura cu piețele bursiere este indirectă, și mecanismul de formare a prețurilor depinde de conjunctura regională, tipul și mărimea contractelor la fel și capacitatea de formare și gestionare a stocurilor de produse petroliere.
O soluție ar fie diminuarea cotei accizului, măcar cu 40 de bani, mărime introdusă de la 1 ianuarie 2021. Dilema constă în a alege între diminuarea încasărilor bugetare sau diminuarea presiunii inflaționiste. De fapt, în cazul accizului la produse petroliere se poate dezvolta un mecanism flexibil de aplicare a accizului, de majorare a accizului când prețurile scad și de diminuare a cotei accizului atunci când prețurile la produsele petroliere cresc.
Prețul la sursele energetice fac parte componentă din structura majorității prețurilor, în diferite proporții desigur, dar toate mărfurile și serviciile din PIB sunt transportate și utilizează energie pentru a fi produse sau generate. Tendințele alarmante din ultima perioada, creșterea prețurilor pentru gazele naturale, pentru unele contracte spot prețul a depășit 520USD pentru mia de metri cubi in Europa de Vest, creștere constantă a prețului la petrol riscă să facă presiune inflaționistă de lungă durată. În această situație, producția agricolă și cea industrială inevitabil va recurge la creșterea prețurilor pentru a putea rămâne pe linia de plutire.
Atunci când nu există previzibilitate pe termen mediu cel puțin, actorii economici intră în, ceia ce se numește mentalitate de criză, care presupune acțiuni de salvgardare și restrictive la strictul necesar. Anume acest fenomen poate amplifica spirala inflaționistă și suprapunerea crizei pandemice cu o criză economică.