Peste 65% dintre belaruși au votat duminică în favoarea amendamentelor la Constituție propuse de președintele Aleksandr Lukașenko, a anunțat Comisia electorală centrală a acestei foste republici sovietice, informează AFP și dpa, potrivit Agerpres.
Problema ce a fost supusă la vot viza adoptarea sau nu a acestor amendamente ce ar permite întărirea puterilor lui Lukașenko, 67 de ani, care conduce Belarus cu o mână de fier din 1994.
Referendumul a avut loc într-un moment în care Ucraina vecină este pradă unei invazii ruse declanșate pe 24 februarie, în timp ce negocieri între ruși și ucraineni, anunțate de ambele părți, ar urma să aibă loc la frontiera belarusă.
Potrivit președintelui Comisiei electorale centrale, Igor Karpenko, 10,07% dintre belarușii care s-au exprimat la referendum au votat împotrivă. Potrivit aceleiași surse, rata de participare a fost de 78,63%. Pentru a fi adoptate, amendamentele aveau nevoie să adune în favoarea lor peste 50% din voturi, referendumul fiind considerat validat dacă peste 50% dintre alegători au participat la el.
Printre schimbările propuse se numără o imunitate judiciară pe viață pentru foștii președinți și introducerea unei limite de două mandate pentru succesorii lui Lukașenko. Deși textul Constituției nu prevedea o astfel de limită înainte, ea se va aplica începând cu intrarea în funcție a unui nou președinte, ceea ce i-ar permite lui Lukașenko să rămână la putere până în 2035 dacă va fi reales în 2025.
De asemenea, în noua versiune a Constituției, dispare obligația ca Belarus să rămână „zonă fără nuclear”. Acest articol va fi înlocuit prin altul ce exclude „o agresiune militară de pe teritoriul” belarus.
La sfârșitul lui ianuarie, SUA și-au exprimat îngrijorarea că această reformă ar permite o desfășurare de arme nucleare ruse în Belarus, țară ce se învecinează cu Ucraina și Polonia.
Realegerea lui Aleksandr Lukașenko la președinție în august 2020 a declanșat o mișcare de contestare istorică în această fostă republică sovietică, mișcare violent reprimată de autorități, care au întreprins arestări în masă, lichidări de mass-media și de ONG-uri.
În Rusia, o reformă constituțională adoptată în 2020 a deschis calea pentru menținerea la putere a președintelui Vladimir Putin până în 2036.