Procuratura Anticorupție a contestat la Curtea de Apel Chișinău, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 7 mai 2024 prin care instanța a hotărât că fapta incriminată lui Vladimir Filat nu întrunește elementele infracțiunii de spălare de bani și acesta fiind reabilitat.
Astfel, în baza argumentelor și a probelor prezentate, Procuratura Anticorupție solicită Curții de Apel Chișinău – casarea sentinței emise de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, din 7 mai 2024, pronunțarea unei noi hotărâri în care să se recunoască culpabilitatea lui Vladimir Filat în comiterea infracțiunii de spălare de bani conform prevederilor legale, stabilirea unei pedepse de 7 ani de închisoare și confiscarea sumei de aproximativ 13 mln. lei, contravaloarea banilor care au constituit obiectul spălării banilor.
„Această acțiune este vitală pentru asigurarea aplicării legii și pentru a demonstra că nimeni nu este mai presus de lege, indiferent de poziția socială sau de influența politică”, menționează instituția.
Procuratura Anticorupție remarcă discrepanțe semnificative între concluziile instanței de judecată și fundamentările aduse de aceasta. Deși sentința de achitare a inculpatului Vladimir Filat a fost motivată prin absența elementelor infracțiunii incriminate, instanța de judecată a emis concluzii contradictorii în diverse compartimente ale deciziei sale.
„În mod specific, în analiza instanței asupra laturii obiective a presupusei infracțiuni, s-a evidențiat o interpretare neconvențională și greșită a prevederilor legale, cu referire la necesitatea demonstrării întoarcerii în posesia inculpatului a bunurilor provenite din activități infracționale. Această interpretare a fost fundamentată pe presupuneri nejustificate și speculații, care contravin atât legislației naționale, cât și tratatelor internaționale și practicii judiciare. De asemenea, este important de menționat că instanța de judecată nu a reușit să ofere o justificare coezivă și logică pentru aceste concluzii divergente. Astfel, este necesară o revizuire atentă a deciziei instanței și o corectare a erorilor evidente în interpretarea și aplicarea legii”, menționează PA.
Totodată, procurorii au constatat că instanța de judecată în cadrul examinării prezentei cauze penale s-a manifestat vădit în defavoarea poziției acuzatorului de stat, a lezat drepturile acuzării de a administra probele pe care le consideră ca fiind relevante acuzațiilor aduse, în repetate rânduri a respins demersurile acuzatorului de stat și în acest mod a refuzat audierea martorilor acuzării.