Statele membre NATO iau în calcul stabilirea unui nou obiectiv ambițios în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, care ar putea ajunge până la 5% din produsul intern brut (PIB), a declarat luni premierul suedez Ulf Kristersson.
Potrivit acestuia, discuțiile aflate în desfășurare vizează atât bugetele pentru apărarea militară directă, cât și cheltuielile conexe – cum ar fi sprijinul pentru Ucraina, pregătirea populației civile și infrastructura de securitate. Anunțul vine înaintea Summitului NATO de la Haga, programat pentru luna iunie, unde aceste propuneri ar putea fi formalizate.
Kristersson a explicat că se discută posibilitatea stabilirii unei ținte de 3,5% din PIB pentru apărarea militară, la care să se adauge încă 1,5% pentru sprijin logistic, apărare civilă și alte măsuri legate de securitate regională. „Este o dezbatere deschisă, încă fără un rezultat final, dar care reflectă seriozitatea momentului și angajamentul tot mai mare al statelor membre”, a precizat premierul suedez într-o conferință de presă la Stockholm.
De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, majoritatea țărilor NATO și-au majorat bugetele pentru apărare. Totuși, presiunile cresc, inclusiv din partea fostului președinte american Donald Trump, care a cerut în mod repetat ca statele europene să contribuie mai consistent la securitatea comună.
În prezent, 23 dintre cele 32 de state membre au atins sau depășit pragul minim convenit de 2% din PIB pentru apărare, potrivit estimărilor NATO. În schimb, țări precum Italia și Spania rămân sub această limită, cu aproximativ 1,5%, respectiv 1,3% din PIB.
Suedia, care a aderat oficial la NATO în martie anul trecut, după o lungă perioadă de neutralitate, își propune să respecte toate angajamentele asumate ca stat membru. „Sunt hotărât ca Suedia să se ridice la nivelul așteptărilor și să contribuie în mod real la securitatea colectivă”, a adăugat Ulf Kristersson.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!