Cetățenii moldoveni care trăiesc în SUA și Canada vor putea să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale și la referendumul cu privire la aderarea la UE, care vor avea loc în această toamnă. Deputații au aprobat în prima lectură proiectul de lege care permite testarea acestui mecanism.
În debutul ședinței Parlamentului din 21 martie, deputatul socialist Vlad Batrîncea a propus excluderea proiectului de pe ordinea de zi. „Comisia de la Veneția a recomandat să nu modificăm regulile electorale într-un an electoral. Avem și o astfel de obligație legală“, a declarat el.
Batrîncea a atras atenția că proiectul a fost criticat de reprezentanții societății civile și mai multe partide politice pentru că faptul că nu respectă principiul universalității votului, fiind limitat la cele două țări.
„Toți cetățenii trebuie să aibă aceleași condiții la alegerile prezidențiale. Nimeni nu poate fi privilegiat ori discriminat prin formula de organizare a votării“, a explicat socialistul. Deputatul a mai întrebat „ce fel de poștă“ va asigura securitatea scrutinului.
Unul dintre autorii proiectului, deputatul Partidului „Acțiune și Solidaritate“ (PAS), Vitali Gavrouc, a numit propunerea opoziției „o mostră de ipocrizie și cinism“. El a explicat că prin această inițiativă guvernarea vrea să asigure accesul cetățenilor domiciliați peste hotare la procesul de vot.
„Cetățenii din diasporă țin minte foarte bine eforturile guvernării plahotniucist-dodoniste de a limita dreptul la vot al diasporei, cum ar fi numărul insuficient al secțiilor de votare și buletine“, a declarat Gavrouc.
Potrivit lui, în lectura finală, votul prin corespondență ar putea fi permis și în alte țări, iar cuvântul „pilotarea“ ar putea fi înlocuit cu „implementarea“.
Propunerea lui Batrîncea a fost susținută doar de 27 de deputați și proiectul a rămas pe agendă. Între timp, în fața Parlamentului, membrii și susținătorii Partidului „Renaștere“ au protestat. Ei au adus câteva manechine, spunând că acestea reprezintă „sufletele moarte“ care vor vota prin corespondență.
Pentru prezentarea proiectului, în Parlamentul a fost invitat și vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica. El a explicat că, în acest caz, legislația electorală poate fi schimbată cu mai puțin de un an până la alegeri pentru că modificarea este „în avantajul alegătorilor“.
Dezbaterile au durat practic patru ore, timp în care mai mulți deputați din opoziție au acuzat partidul de guvernământ ar putea folosi votul prin corespondență pentru a frauda alegerile. Pe de altă parte, cei din majoritatea parlamentară au spus că este o vorba de o practică internațională.
Într-un final, proiectul a fost adoptat în prima lectură cu votul a 55 deputați PAS.
Cum se va vota prin poștă
Ca să participe la alegeri prin corespondență, moldovenii din Statele Unite și Canada vor trebui să se înregistreze pe pagina web a CEC cel târziu cu 45 de zile înainte de data scrutinului. Identitatea alegătorului va fi verificată digital și fizic. CEC poate să respingă cererea dacă persoana a indicat o adresă poștală inexistentă, nu se regăsește în Registrul de stat al alegătorilor sau dacă de la aceiași adresă IP sau poștală au fost expediate mai mult de șapte solicitări.
Alegătorii vor primi plicuri, pe care vor fi indicate numele și prenumele lor. În interior, va fi un alt plic, depersonalizat, în care vor fi introduse buletinele de vot, pentru a fi asigurat secretul votului. De asemenea, cetățenii vor primi buletinele de vot și autocolante cu inscripția „Votat“, instrucțiunea și timbre pre-plătite autocolante pentru returul plicurilor cu buletinele de vot.
Expedierea buletinelor prin poștă către alegători va începe cu cel târziu 20 zile înainte de ziua scrutinului, iar recepționarea plicurilor de la cetățeni se va finaliza cu trei zile înainte de alegeri.