Marea Britanie a anunţat, joi, că va ceda suveranitatea Insulelor Chagos către Mauritius, într-un acord despre care a afirmat că asigură viitorul bazei militare britanico-americane de pe insula Diego Garcia.
Preşedintele SUA, Joe Biden, a salutat înţelegerea, afirmând că va asigura operarea şi în secolul viitor a bazei Diego Garcia, o bază aeriană de importanţă strategică din Oceanul Indian.
Însă criticii din Marea Britanie au afirmat că a fost o capitulare pe mâinile Chinei, care are legături comerciale strânse cu Mauritius. Un grup de localnici strămutaţi din Chagos şi-a exprimat furia că aceştia au fost excluşi de la negocieri.
Ministrul britanic de Externe, David Lammy, a afirmat că înţelegerea stabileşte suveranitatea disputată a insulelor, ultimele colonii maritime britanice din Africa, în ce disputele legale de durată au pus în pericol viitorul pe termen lung al bazei Diego Garcia.
El a declarat că baza, a cărei importanţă strategică a fost dovedită în timpul conflictelor din Irak şi Afganistan, când a funcţionat ca pistă de lansare pentru bombardierele cu rază mare de acţiune, este acum garantată timp de cel puţin 99 de ani.
”Înţelegerea de astăzi… va întări rolul nostru în protejarea securităţii globale”, a arătat Lammy, într-o declaraţie.
Biden a reluat ideea, afirmând că Diego Garcia a jucat ”un rol vital în securitatea naţională, regională şi globală”.
”Permite Statelor Unite să sprijine operaţiuni care demonstrează angajamentul nostru comun privind stabilitatea regională, să ofere un răspuns rapid în crize şi să răspundă unora dintre cele mai solicitante ameninţări de securitate cu care ne confruntăm”, a spus el.
”Decolonizare”
Marea Britanie, care a controlat regiunea din 1814, a desprins, în 1965, Insulele Chagos de Mauritius – o fostă colonie care a devenit independentă trei ani mai târziu – pentru a crea Teritoriul Britanic din Oceanul Indian.
La începutul anilor 1970, Marea Britanie a evacuat aproape 2.000 de locuitori în Mauritius şi Seychelles pentru a face loc bazei aeriene pe Diego Garcia, cea mai mare insulă, pe care a închiriat-o Statelor Unite în 1966.
În 2019, o rezoluţie neobligatorie a Adunării Generale a Naţiunilor Unite a stabilit că Marea Britanie ar trebui să renunţe la controlul asupra arhipelagului după ce a forţat pe nedrept populaţia să plece.
În 2016, Ministerul de Externe al Marii Britanii a prelungit închirierea insulei Diego Garcia până în 2036 şi a declarat că locuitorii exilaţi nu se vor putea întoarce.
Noul acord prevede că Mauritius va putea implementa un program de recolonizare pe celelalte insule în afară de Diego Garcia, în termeni care urmează să fie stabiliţi de Port Louis.
”Am fost ghidaţi de convingerea noastră de a încheia decolonizarea republicii noastre”, a afirmat premierul din Mauritius Pravind Jugnauth, într-un discurs televizat.
Olivier Bancoult, liderul Grupării Refugiaţilor Chagos, cu sediul în Mauritius, a afirmat că acordul reprezintă un punct de turnură deciziv şi o recunoaştere oficială a nedreptăţilor suferite de locuitori.
Gruparea din diaspora, cu sediul în Marea Britanie, ”Vocile Chagossiene” a deplâns ”excluderea comunităţii Chagossiene de la negocieri”.
”Slab”
Premierul britanic Keir Starmer, care a afirmat că guvernul său va fi caracterizat de respectul pentru legile internaţionale după ce Partidul Laburist a ajuns la putere, în iulie, a făcut o prioritate din rezolvarea acestei chestiuni.
Cu toate acestea, lideri ai Partidului Conservator, aflat în opoziţie în Marea Britanie, dar care a lansat negocierile pe când era la guvernare, au criticat acordul.
Un purtător de cuvând al Conservatorilor, Tom Tugendhat, a afirmat că înţelegerea subminează aliaţii Marii Britanii şi dă posibilitatea Chinei de a obţine o breşă militară în Oceanul Indian.