Un sondaj național realizat de Intellect Group în perioada 2-9 decembrie 2024 scoate în evidență o serie de percepții contradictorii asupra candidaților politici din Republica Moldova. Cercetarea, care a inclus un eșantion de 1306 cetățeni reprezentativi pentru întreaga țară (cu excepția regiunii Transnistria), relevă o atmosferă de neîncredere și lipsă de entuziasm în rândul alegătorilor.
Un procent semnificativ al respondenților consideră că propriii candidați sunt „manipulatori”. Această percepție, dominantă chiar și printre susținători, sugerează că metodele manipulative sunt percepute ca o caracteristică standard a politicienilor, mai degrabă tolerată decât apreciată.
Mulți alegători (o proporție notabilă, dar neprecizată) descriu candidații lor drept „doar niște politicieni”. Această opinie subliniază o lipsă de individualitate sau de trăsături distincte, sugerând că niciunul dintre candidați nu reușește să iasă în evidență prin viziune sau leadership.
Doar 17,4% dintre alegători își percep candidatul drept un „lider de încredere”, iar procentul celor care îi consideră „motivatori” este chiar mai mic. Acest lucru reflectă o criză de leadership și un deficit de mesaje emoționale sau ideologice care să unească societatea în jurul unei misiuni clare.
Un procent de 12% dintre respondenți nu au avut nicio asociere clară sau au menționat „altceva” atunci când au fost întrebați despre candidatul pentru care au votat. Acest lucru indică o posibilă lipsă de notorietate a candidaților sau o activitate mediatică insuficientă.
Rezultatele sondajului confirmă că alegătorii moldoveni votează în principal „împotriva” altor candidați, și nu „pentru” candidatul lor. Această tendință evidențiază fenomenul „celui mai mic rău”, specific unui peisaj politic polarizat.
Studiul scoate în evidență o criză profundă de încredere în sistemul politic. Asocierile negative sau neutre predominante în rândul susținătorilor reflectă dezamăgirea generalizată a societății. Pentru a recâștiga încrederea publicului, candidații trebuie să-și consolideze imaginea, să promoveze trăsături pozitive și să diminueze percepțiile negative.
Sondajul a fost realizat utilizând metode diverse de intervievare (F2F, CATI, IVR) și are o marjă de eroare de ±2,7%.
