La Chişinău există cazuri când „persoane sub statut de diplomaţi ai Federaţiei Ruse, repede ajung pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria, şi acolo numai de diplomaţie nu se ocupă”, a afirmat, miercuri, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.
În ceea ce priveşte o eventuală expulzare a diplomaţilor din Federaţia Rusă, pe principiul parităţii, el a spus că acest subiect este analizat de cei care pot lua decizii în acest sens. Astfel, a evocat „volumul de lucru legal” al diplomaţilor ruşi din Republica Moldova, scrie G4Media.
„Sunt … nu foarte multe, suficiente cazuri când persoane sub statut de diplomaţi ai Federaţiei Ruse, sosind la Chişinău, repede ajung pe malul stâng al Nistrului, în Transnistria. Şi acolo numai de diplomaţie nu se ocupă. Şi noi ştim despre lucrul ăsta şi ei ştiu că noi ştim despre lucrul ăsta. Acuma, da, noi o să facem, bineînţeles o evaluare a volumului de lucru pe care îl au ei aici şi o să venim cu o decizie în acest sens”, a detaliat Grosu.
În acest sens nu există un termen-limită. „Atunci când o să fim pregătiţi pentru a lua o decizie, o s-o anunţăm public şi o să îi informăm şi pe colegii ruşi”, a arătat şeful Legislativului moldovean.
Mai mult, el a afirmat că în Transnistria „se află un grup de aşa-numiţi diplomaţi, pe care numai diplomaţi nu îi poţi considera, uitându-te la ei … vizual, iar activitatea lor ţine de cu totul alt domeniu decât domeniul diplomatic”.
„Ţine de domeniul … da … al serviciilor secrete şi ei ştiu despre lucrul ăsta şi va trebui fiecare caz în parte să îl evaluăm. Da, au mai fost cazuri când s-a refuzat intrarea în ţară a cetăţenilor veniţi din Federaţia Rusă care nu puteau justifica în mod credibil scopul vizitei în Republica Moldova. Suntem nevoiţi să aplicăm filtre mai … mai aşa, mai speciale, la intrarea în ţară, pentru anumiţi cetăţeni şi anumit profil de vizitatori”, a completat oficialul.
În acest sens, a evocat „baze de date de persoane cu profilul celor care au luptat sau au un istoric militar şi au fost implicaţi în anumite conflicte militare în Siria, în Crimeea, în Donbas, Ucraina, Africa Centrală, Libia şi în alte ţări”, dar nu a avut o estimare a numărului celor refuzaţi la graniţă pe acest motiv. „De la începutul invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina, cifrele au crescut”, a arătat Grosu, conform Agerpres.