Datele asociației Moldova-Fruct arată că harta exporturilor s-a extins în sezonul agricol 2021-2022 de la 18 la aproape 30 de țări, merele moldovenești ajungând acum în țările Uniunii Europene, în Asia Centrală, Golful Persic și Africa de Nord.
Dar schimbarea nu ar fi fost posibilă dacă producătorii moldoveni nu ar fi îmbrățișat masiv în ultimii ani standarde și tehnologii occidentale, scrie Radio Europa Liberă.
Martie este perioada în care, după luni de depozitare în frigidere, zeci și zeci de mii de tone de mere moldovenești luau, tradițional, calea către piața rusă, dar războiul suprapus pe o serie de restricții rusești mai vechi a făcut această direcție aproape impracticabilă.
În semn de solidaritate cu producătorii moldoveni confruntați cu pierderea pieței ruse în 2022, Uniunea Europeană a extins cotele de export fără taxe pentru mărfurile agricole moldovene, inclusiv pentru mere, struguri de masă, prune, cireșe, roșii, usturoi și suc de struguri. Dar piața europeană este și așa suprasaturată, mai ales piața europeană a merelor. Așa încât, poate mai mult decât pentru piața în sine, producătorii moldoveni și-au îndreptat privirile spre UE pentru standarde, schimb de experiență și tehnologii, pentru exemple de urmat.
Europa Liberă a surprins aceste evoluții la nivelul unui singur producător din Olănești, Ștefan Vodă, unde a fost în vizită, la început de decembrie, când erau în toi pregătirile pentru exportul unui lot de mere pe mare în Dubai, via Constanța. „Toate investițiile care s-au făcut aici, toate tehnologiile pe care le vedeți aici au fost aduse în marea majoritate din UE. Ne-am dus, am văzut, ne-am consultat, am cumpărat, am adus și am implementat aici”, spune Ion Tulei, directorul tehnic al întreprinderii de la Olănești.
Viaceslav Grigoriță, șef al Direcției politici în sectorul vegetal, de la Ministerul Agriculturii a spus pentru Europa Liberă că Republica Moldova, în calitate de țară candidată la aderarea la UE, a început un efort de pregătire pentru a se asigura că producătorii moldoveni pot beneficia de subvenții europene în agricultură, atunci când acestea vor fi disponibile și pentru ei.
Vasile Plămădeală, consilier pe probleme de comerț din cadrul Delegației Uniunii Europene la Chișinău, spune că standardele europene înseamnă și altceva. „Aici nu este loc pentru plățile în cash, pentru transmiterea și declararea mărfurilor la o anumită valoare și recepționarea mărfii la altă valoare. Comerțul cu Uniunea Europeană aduce transparență în economie”, a mai spus consilierul pe probleme de comerț al Delegației Uniunii Europene.