Albania, țara în care jumătate din populație nu are un cont bancar, vrea să renunțe la numerar. Premierul albanez, Edi Rama, promovează intens planul de a limita tranzacțiile cu bani numerar, până în anul 2030. Populația respinge această inițiativă, iar proiectul guvernamental de a interzice ”cash-ul” până la sfârșitul deceniului este puțin probabil, notează Politico.
Interzicerea numerarului, măsură pentru combaterea spălării banilor
Guvernul de la Tirana vrea să interzică tranzacțiile cu numerar, ca o măsură pentru a limita ”spălarea banilor”.
În prezent, majoritatea tranzacțiilor din Albania se fac cu bani cash. Nivelul redus de tranzacții bancare înseamnă și un nivel redus al fiscalizării banilor, spune profesorului de științe economice la Universitatea din Tirana, Selami Xhepa, citat de Politico.
Problema majoră este, spune tot el, că societatea și sistemul bancar albanez nu sunt pregătite pentru schimbare.
Albanezii își țin banii ”la saltea”
În țara în care ”numerarul este rege”, ambiția premierului Edi Rama de a trece tranzacțiile pe card crează convulsii în societate.
Ani de zile, albanezii au preferat să-și țină numerarul sub saltea — lângă AK-47-ul lor, cum e o vorbă din popor— decât în bănci. Ei preferă banii cash și insistă pentru tranzacții în numerar.
Chiar și în ghidurile turistice pentru Albania, sintagma „numerarul este rege” apare adesea ca sfat pentru vizitatori.
Plata cu cardul, o excepție în Albania
Majoritatea lanțurilor de magazine sau a restaurantelor mari acceptă plata cu cardul, însă și aici e preferabil cash-ul. În schimb, micile afaceri – cafenele, saloane de înfrumusețare, buticuri, magazinele alimentare – nu o fac.
Spiro Brumbulli, secretarul general al Asociației Bancare Albaneze, a declarat pentru POLITICO că Guvernul și instituțiile vor stabili un plan pentru renunțarea la numerar. Următorii pași includ un plafon pentru achizițiile efectuate cu monedă fizică și integrarea cu sistemul de plăți SEPA al UE, până în octombrie 2025
Peste o treime din veniturile Albaniei se pierd în economia gri
Guvernul de centru-stânga a inițiat un plan de relansare economică, care include și măsuri de limitare a tranzacțiilor cu bani numerar. Inițiativa vine și ca o măsură solicitată în raportul de țară din 2024 al Comisiei Europene. Potrivit documentului, economia informală a Albaniei împiedică dezvoltarea afacerilor și concurența, iar veniturile fiscale sunt mult diminuate.
Estimările plasează economia gri — zona nefiscalizată — între 29% și 50% din produsul intern brut.
Raportorii Comisiei Europene mai fac referire la rata ridicată a șomajului și o piață a muncii instabilă. Aici, munca la negru este o regulă, iar tranzacțiile cash asigură existența unei mari părți din populație.
”Trauma” albanezilor față de bănci
Albanezii pur și simplu nu agreează băncile.
Un sondaj recent realizat de Asociația Băncilor din Albania a constatat că doar 34% din populație are încredere în sistem. Banca Mondială a raportat că mai puțin de 50% dintre albanezi au un cont bancar.
Banca Albaniei afirmă că 78% dintre respondenți „au acces” la un cont bancar, mai puțin decât media europeană de 96%.
Contestatarii politici ai planului de renunțare la numerar
Opoziția din Albania critică măsurile.
Genc Pollo, fost vicepremier și cofondator al Partidului Democrat spune că încercarea de a închide zonele gri ale economiei prin interzicerea numerarului este „ca și cum ai ucide puii cu tunul”. El a numit ideea un „atac la adresa libertății personale a deținătorilor legitimi de bancnote”.
Erald Kapri, parlamentar din partea Partidului Oportunității (centru-dreapta), este un alt contestatar. El bănuiește că inițiativa este ”doar una de imagine”. „Este doar una dintre acele idei ale lui Rama prin care distrage atenția de la problemele reale ale țării, cum ar fi corupția sau costul ridicat al vieții”, a afirmat politicianul, citat de Politico.
Schemele piramidale, cauzele neîncrederii în bănci
La începutul anilor 1990, bănci și instituții financiare au promovat dobânzi incredibil de mari, de până la 19%, la depozite. Ulterior, dobânzile au crescut la peste 25 %, iar unul din șase albanezi își investise banii – în multe cazuri, întreaga economie a vieții – în scheme piramidale.
Sistemul a colapsat, iar în ianuarie 1997 albanezii au încercat să-și retragă fondurile în masă. În martie 1998, țara era în haos și au început protestele de stradă.
Aproximativ 2.000 de oameni au fost uciși în ciocniri dintre populație și autorități. În timpul protestelor au fost furate peste un milion de arme. Pierderile financiare ale Albaniei au fost de aproximativ 1,2 miliarde de dolari – echivalentul a jumătate din PIB-ul de la acea vreme.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!