Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a anunţat o dublare – la opt miliarde de euro – a ajutorului militar prevăzut iniţial de Germania Ucrainei în 2024, în contextul în care Berlinul este unul dintre principalii susţinători ai Kievului, căruia i-au acordat ajutoare umnaitar, financiar şi militar în sumă de 22 de miliarde de euro, relatează News.ro, care citează AFP.
”Acesta este un semnal puternic adresat Ucrainei, care arată că nu o vom abandona”, a declarat Boris Pistorius duminică la postul public de televiziune ARD, întrebat despre informaţii din presa germană publicate duminică despre o dublare a acestei anvelopte bugetare.
”Este un semnal important în momentul în care Ucraina trebuie să-şi continue lupta, în timp ce o parte a atenţiei internaţionale se concentrează asupra Israelului” şi Fâşiei Gaza, a adăugat el.
Creşterea acestui ajutor răspunde ”experienţei pe care noi am trăit-o anul acesta şi care arată că sumele prevăzute au fost epuizate”, a declarat ministrul german.
Guvernul german a programat iniţial o anvelopă de ajutor constând în principal în echipament militar în valoare de patru miliarde de euro.
Însă partidele din coaliţia guvernamentală a cancelarului Olaf Scholz au ajuns la un acord asupra unei dublări a sumei.
Decizia urmează să fie luată în mod oficial în cadrul unei comisii, în Bundestag, joi.
Germania este, de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, unuul dintre principalii contributori ai Kievului, căruia i-au furnizat ajutoare umanitar, financiar şi milityar în valoare de 22 de miliarde de euro.
Berlinul a trimis Kievului tancuri, blindate, muniţie şi sisteme de apărare antiaeriană.
Însă Germania este reticentă să livreze Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune de tip Taurus, pe care Kievul le cere cu insistenţă, de teamă că le-ar folosi pentru a ataca teritoriul rus.
Aces anunţ german intervine în contextul în care contraofensiva ucraineană împotriva forţelor ruse pare să bată pasul pe loc, iar linia frontului pare încremenită.
Comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujni, estima, într-un interviu pe care l-a acordat recent The Economist, că cele două armate sunt prinse în capcana unui război de uzură şi de poziţii şi a evocat un ”impas”.