Țările din Balcanii de Vest, Turcia, Ucraina, Moldova și Georgia au o fereastră istorică de oportunitate pentru a-și lega puternic viitorul de Uniunea Europeană.
Declarația aparține șefului diplomației europene, Josep Borrell, care a menționat, într-un mesaj transmis cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, că în 2004, familia europeană a primit zece noi state membre, un pas îndrăzneț care a contribuit la reunificarea Europei.
„În urmă cu douăzeci de ani, familia europeană a primit zece noi state membre, un pas îndrăzneț care a contribuit la reunificarea Europei, după decenii de diviziuni care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial. A fost cel mai mare val de extindere a UE. A fost o reunificare a unui continent care lupta pentru libertatea tuturor oamenilor, pace, stabilitate și prosperitate”, a afirmat Borrell.
La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE. Este vorba despre Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial „Big Bang”. De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.
„Balcanii de Vest, Turcia, Ucraina, Moldova și Georgiei au o fereastră istorică de oportunitate pentru a-și lega puternic viitorul de Uniunea Europeană. Extinderea UE este o politică de transformare care consolidează securitatea, justiția și democrația, crescând în același timp standardele de viață ale europenilor”, a precizat șeful diplomației UE.
El a indicată că UE și candidații cooperează în materie de securitate și apărare, astfel încât să putem face față împreună și mai bine multiplelor provocări geopolitice.
„Viitoarele state membre trebuie să își consolideze instituțiile democratice și să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale. De asemenea, UE depune eforturi pentru a se reforma, pregătindu-se astăzi pentru Uniunea de mâine. Aspirăm nu doar la o Uniune mai mare, ci și la una mai puternică, capabilă să susțină și să proiecteze valorile noastre comune în întreaga lume. Țările candidate și UE au ocazia istorică de a construi o Uniune Europeană mai mare, mai profundă și mai puternică”, a mai spus el.
Acum, liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.
La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, „atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”.
De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că „lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.
Între timp, Comisia Europeană a propus o reformă „pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, R. Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate „gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.
La moment sunt nouă țări care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este vorba despre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, R. Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu cinci dintre acestea – Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a folosit, în luna septembrie a anului 2023, prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.