Trei candidați pentru care se păstrează un interes relativ mare din partea publicului sunt – Irina Vlah, Victoria Furtună și Vasile Tarlev. Nefiind neapărat, potrivit sondajelor, candidați cu prima șansă, acești pretendenți la funcția de președinte pot conta pe o decizie favorabilă a electoratului moldovean în condițiile în care ar beneficia de un context prielnic.
Ex procurorul, Victoria Furtună, este candidatul care vine din zona justiției ceea ce o abilitează să abordeze frontal probleme de ordine și drept care vor constitui negreșit o parte importantă a programului ei electoral. Datorită dezvăluirilor făcute la începutul lunii martie pe tema falsificării informațiilor din anumite dosare de către unele instituții de stat, Victoria Furtună a devenit un politician recognoscibil chiar dacă cu o imagine încă neconsolidată în ochii alegătorilor. În plus, ea a obținut și o atenție specială din partea mass media datorită victimizării sale din cauza perchezițiilor efectuate de către organele de resort.
În continuare, Furtună a lărgit aria subiectelor prioritare, efectuând o vizită în Ungaria unde a abordat tema integrării în UE și necesitatea unei independențe reale a țării. Aflată în Transnistria, ea a criticat politica dusă de Maia Sandu și a pus accentul pe reintegrarea țării. De asemenea, ex-procurorul a subliniat în diverse interviuri atașamentul față de valorile tradiționale deși ea rămâne în continuare adeptul integrării europene.
Vasile Tarlev, cel mai longeviv prim -ministru și candidat deja înregistrat, a intrat relativ târziu în această cursă. S-a confruntat cu probleme la înregistrarea propriului grup de inițiativă din cauza ipostazei duble de lider de partid și candidat independent. În cele din urmă, a optat pentru funcția de lider al Partidului Viitorul Moldovei, ceea ce I-a garantat înregistrarea. Totuși, aceste fricțiuni cu CEC-ul i-au asigurat și o porție suplimentară de atenție din partea publicului. În plus, Vasile Tarlev este avantajat de suportul acordat de liderul PCRM, Vladimir Voronin, cu care a lucrat în tandem din 2001 pînă în 2008.
Abordează cu regularitate subiecte din economia țării, precum gestionarea întreprinderilor de stat, problema agricultorilor, sărăcia pensionarilor, tarifele la gaze, etc. Este convingător atunci când descrie procesul de administrare a țării și mizează mult pe memoria colectivă a moldovenilor care ne spune că vremurile comuniștilor ”au fost cele mai bune”. În același timp, tematica integrării europene nu-l preocupă deloc ceea ce-l face în mod automat interesant pentru alegătorii reticenți față de ideea europeană.
Ex bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, este candidatul care și-a construit cu cea mai mare migală campania intrând în ea mult mai devreme prin fondarea în 2023 a Platformei Moldova. A lansat o campanie virulentă pe tema păcii care a culminat cu solicitarea destituirii președintelui Maia Sandu de către parlament, o inițiativă totuși ignorată atât de putere cât și de opoziție. S-a revanșat prin abordarea unor teme actuale precum independența mitropoliei Moldovei, salvarea agriculturii, exodul moldovenilor din țară. Se confruntă cu probleme la înregistrarea în calitate de candidat din cauza presiunilor care vin din partea reprezentanților guvernări, suspectați de dorința de zădărnicire a procedurii de colectare a semnăturilor. Toate aceste acțiuni o plasează destul de sus în sondaje și îi dă dreptul să pretindă că guvernarea ar vrea s-o elimine din cursă.
Acești trei candidați sunt diferiți ca vârstă, experientă, orientare de politică externă. Spre deosebire de alți candidați, îi unește însă o critică agresivă a actualei guvernări ceea ce le provoacă de multe ori dificultăți în relația cu puterea și instituțiile statului. Nu pot fi atribuiți grupului de opozanți fictivi și din această cauză sânt repere importante pentru alegătorii dornici de schimbare.
Autor: Cornel Ciurea