Comentatorii politici din România și Republica Moldova consideră că scopul principal al vizitei oficiale a președintelui României, Nicușor Dan, la Chișinău a fost consolidarea relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova, reafirmarea sprijinului Bucureștiului pentru Chișinău și discutarea unor proiecte comune în domenii precum infrastructura, educația și energia.
În cadrul vizitei oficiale nu a fost semnat nici un document dedicat celor discutate în cadrul întâlnirilor oficiale. De cele mai multe ori, vizitele oficiale sunt ocazii pentru semnarea unor tratate, acorduri economice sau de cooperare în diverse domenii.
În contextul în care, la București, clasa politică (PSD, PNL, UDMR, USR) se află în discuții tehnico/politice pentru desemnarea viitorului premier și a viitorului Cabinet de Miniștri e firesc să nu se semneze nici un document.
Atunci despre ce a fost vizita la Chișinău a președintelui român?
Din punctul meu de vedere, răspunsul la această întrebare a fost auzit.
În cadrul conferinței de presă a celor doi șefi de stat, reprezentantul postului de radio Europa Liberă întrebat: „Maia Sandu și PAS v-au sprijinit în alegeri. Le veți întoarce sprijinul în alegerile din toamnă?” Președintele României, Nicușor Dan, a răspuns în felul următor: „Evident că eu ca președinte al României sunt interesat de Moldova și de securitatea zonei în care trăim, inclusiv a României, îmi doresc ca direcția pro-occidentală să câștige în Moldova”.
Dincolo de consolidarea relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova, în culise s-au discutat chestiuni care țin de viitorul proces electoral moldovenesc.
Există marea probabilitate ca în toamnă, președintele României să se transforme într-un agent electoral al doamnei Sandu, așa cum a sugerat, ex-consilierul președintelui Băsescu, Cristian Hrituc: “Nicușor Dan poate fi un actor în campanie, transmițând cât mai multe mesaje despre beneficiile UE și despre ce ar însemna pentru Moldova aderarea la UE. și ar avea un impact puternic și în diaspora moldovenească”, scrie Hrituc.
Tot în cheie electorală poate fi interpretată afirmația făcută de președintele român referitoare la crearea unor mijloace comune de răspuns la războiul hibrid. Pentru ca „România și Republica Moldova să lupte împreună cu dezinformarea și să asigure pacea și democrația în regiune”.
În comunicatul de presă al Guvernului de la Chișinău se spune că șeful executivului moldovean a exprimat gratitudine României pentru sprijinul oferit pe toate dimensiunile, subliniind potențialul de a crește numărul proiectelor bilaterale care aduc beneficii concrete cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.
În spatele tonului aproape entuziast al comunicatelor de presă mărinimoase la adresa României se ascunde însă o realitate extrem de tristă: Guvernul moldovean e sărac. În primul trimestru al anului 2025, Guvernul moldovean s-a împrumutat de la băncile comerciale pentru a întoarce datoriile externe.
Potrivit informațiilor publice moldovenești, în 2025, autoritățile de la Chișinău au împrumutat 908 milioane lei și au returnat 960 milioane lei din bugetul national, dobânzile au constituit 827 de milioane de lei.
În ultimii cinci ani, datoria publică a statului moldovean a crescut de la 57,6 miliarde lei în 2019 la 127,1 miliarde lei în 2025. Este cea mai mare datorie publică înregistrată de statul moldovean în ultimii 20 de ani.
De asta, atunci când autoritățile moldovene sărăcesc, le crește dragostea de România și apare dorința de a mări numărul proiectelor bilaterale româno-moldovenești.
Am observat că președintele Dan a declarat în cadrul conferinței de presă că bugetul 2025 dedicat Republicii Moldova nu va fi supus reeșalonărilor.
Chiar și așa, nici unul dintre cei doi șefi de stat nu a folosit în discursul lor sintagma „cele două state românești”.
Doamna Sandu o putea face fie și pentru sprijinul „generos și necondiționat”, inclusiv financiar, pe care îl acordă România.
Domnul Dan o putea face pentru că între Prut și Nistru locuiesc circa un milion de cetățeni români.
Nu îmi rămâne decât să aștept ducerea la bun sfârșit a extinderii conectivității rețelelor de transport și energetice între cele două state. Adică a podurilor promise a fi construite peste Prut.
Observ că și statul român are dificultăți financiare. Vom vedea dacă sprijinul „generos și necondiționat” acordat către PAS, va continua, sau nu.
Așa se explică necesarul băii de mulțime pe care a făcut-o la Chișinău președintele României. E știut, că pentru a te face la buzunar, trebuie să fii impresionat.
Nu am nici un fel de iluzie: discursul celor doi președinți a fost unul de uz politic intern, cu accente mai mult sau mai puțin subtile pe alegerile parlamentare moldovenești. Adică pe întoarcerea datoriei electorale.
Discursul politic extern al oficialilor moldoveni a fost scurt și penetrant, doamna Sandu a mulțumit României pentru sprijinul pe care îl acordă Ucrainei.
Autor: Victor Nichituș