A devenit clișeu ideea că în Republica Moldova se cheltuie sume enorme de bani pentru tot felul de reforme ce nu produc efectele așteptate odată cu implementarea lor. Este valabil în special atunci când ne referim la domeniul justiției și cel al luptei cu corupția. De ce se întămplă astfel, se întreabă mulți.
Chiar astăzi Maia Sandu ne-a oferit un exemplu de acest gen din care aflăm și răspunsul. Dânsa a creat așa munitul Comitet Consultativ Independent Anticorupție care urmează să ofere ”consultanță împotriva corupției și în domeniul justiției”. A fost anunțată motivarea proiectului, componența comitetului și sursa finanțării lui, donatorii declarați fiind UE și SUA.
În ceea ce privește beneficiarii proiectului, chestiunea este una încețoșată căci nu e clar cui va fi destinată consultanța oferită de acest comitet. Parlamentului, pentru că la nivelul legiferării este unica autoritate competentă? Instituțiilor de drept, care au atribuția de a aplica legislația adoptată de către deputați? În baza cărei legi ar fi posibil așa ceva?
Rămâne doar Maia Sandu în calitate de destinatar al activității comitetului, așa rezultă din logica lucrurilor. Și dacă se întâmplă astfel, care este sensul formării comitetului? Ca în final Maia Sandu să mai iasă cu niște declarații sau acțiuni neavenite legat de activitatea justiției? Din punct de vedere instituțional, activitatea comitetului este lipsită de orice relevanță practică deoarece nu va avea impact acolo unde este necesar.
În al doilea rând, componența comitetului dezvăluie faptul că acesta a fost creat nu pentru a elabora idei și soluții serioase, ci pentru a organiza campanii mediatice pe tema luptei cu corupția și reforma justiției. Altfel nu este de înțeles de ce între membrii comitetului se regăsesc jurnaliști și ong-iști, iar nu judecători, procurori și avocați cu experiență relevantă.
Prin urmare, din perspectiva componenței comitetului înțelegem că trebuie să ne așteptăm la acțiuni de propagandă politică, mai puțin la alcătuirea unor teze realiste privind lupta cu corupția și reforma justiției.
Nu ultimul rând, este cazul să ne referim și la partea financiară, dat fiind că cheltuielile vor fi contabilizate la capitolul numit sprijin financiar extern și ni se va reproșa că iarăși banii au fost aruncați în vânt fără a fi constatate efecte palpabile. Evident, au existat și asemenea situații, atunci când guvernarea și-a asumat responsabilități susținute cu bani de la UE și SUA iar beneficiile așa și nu au fost observate.
De data aceasta, însă, partenerii noștri de dezvoltare vor trebui să-și asume creatura Maiei Sandu în totalitate, căci sunt la vedere toate premisele ce ne îndreptățesc să afirmăm că acest comitet cu o componență compromisă și scopuri incerte se anunță a fi o inițiativă eșuată din start.