În timp ce în democrațiile europene limitarea activității unui partid politic în timpul campaniei electorale este permisă legal doar în cazuri excepționale – cum ar fi legături cu terorismul, incitare la violență sau amenințări grave la adresa ordinii democratice – și trebuie să respecte criterii stricte de legalitate, necesitate și proporționalitate, în Republica Moldova această măsură a fost aplicată de mai multe ori în ultimele luni, invocând motive de presupusă finanțare ilegală, în baza unei cereri a Ministerului Justiției și deciziei instanței. Mai mult, prin modificarea articolului 21 din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, la 14 iunie 2025, cu doar 3 luni înainte de scrutinul parlamentar – contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția (care stipulează că modificările legislative cu impact electoral nu trebuie adoptate cu mai puțin de un an înainte de alegeri), s-a introdus posibilitatea limitării activității unui partid inclusiv în campanie electorală, ceea ce anterior era interzis. Astfel, limitarea activității și excluderea partidelor în timpul campaniei electorale și chiar în ajunul scrutinului din 28 septembrie 2025 a stârnit îngrijorări potrivit Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor Parlamentare a Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO).
Ce spun observatorii internaționali
În Raportul cu concluziile preliminare privind alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Misiunea ENEMO a constatat că: „în timp ce anterior Legea privind partidele politice garanta că activitatea partidelor nu putea fi limitată pe durata campaniei electorale, noua excepție oferă autorităților o marjă largă de discreție pentru a iniția în instanță procedura de restricționare a activității unui partid chiar în cea mai sensibilă etapă a procesului electoral, iar procedura de apel poate coincide cu ziua alegerilor. Acest lucru ridică îngrijorări că restricțiile impuse în faza finală, formulate în termeni generali, pot periclita dreptul de a candida și pot lăsa un timp insuficient pentru obținerea unui remediu juridic eficient”. Observatorii, în context, au remarcat că, în evaluarea conținutului privind limitarea activității partidelor politice, în opinia sa urgentă nr. 381, OSCE/ODIHR a subliniat că: „suspendarea activității unui partid politic în timpul alegerilor ar trebui aplicată doar în circumstanțe excepționale, atunci când nu sunt justificate măsuri mai puțin drastice, cu mijloace eficiente de contestare și posibilitatea de a face apel printr-o procedură accelerată, asigurând, totodată, dreptul de a participa la ședința instanței competente”.
Ce prevede legislația UE
De altfel, în Uniunea Europeană, limitarea activității unui partid politic este posibilă doar în cazuri grave, când formațiunea încalcă valorile fundamentale – democrație, stat de drept, drepturile omului. Carta Drepturilor Fundamentale, care este aplicată statelor membre ale UE și este un reper internațional în evaluarea proporționalității restricțiilor politice, garantează libertatea de asociere, dar permite restricții în cazuri justificate și proporționale. Pentru cazurile de finanțare ilegală, sancțiunile sunt în general administrative (amenzi, suspendarea fondurilor de la bugetul de stat etc.).
„Ghidul privind reglementarea partidelor politice”, elaborat de Comisia de la Veneția împreună cu OSCE/ODIHR în 2010, care stabilește standarde internaționale pentru reglementarea partidelor politice, inclusiv în privința sancțiunilor aplicabile pentru finanțare ilegală, prevede că „sancțiunile pentru nereguli financiare trebuie să fie proporționale și să nu afecteze în mod disproporționat funcționarea democratică a partidelor”, dar și că „dizolvarea sau suspendarea unui partid politic nu ar trebui utilizată ca sancțiune pentru nereguli administrative sau financiare, decât dacă acestea sunt parte a unui comportament sistematic care amenință ordinea democratică”.
Această poziție este susținută și de jurisprudența CEDO. Articolul 11 CEDO protejează libertatea de asociere, inclusiv a partidelor politice. Și permite dizolvarea sau limitarea doar în cazuri de violență, extremism sau subminarea democrației. CEDO nu consideră dizolvarea sau limitarea activității unui partid ca fiind proporțională decât dacă există dovezi că formațiunea subminează democrația sau promovează violența și consideră că abaterile financiare pot justifica sancțiuni, dar nu excluderea din campanie.
În statele europene se atestă unele cazuri privind excluderea partidelor în campanie sau dizolvarea lor, dar doar în cazuri grave, precum extremism, violență sau amenințări la adresa ordinii democratice. Limitarea temporară a activității partidelor nu este prezentă în legislația statelor europene și nu se aplică.
Exemplul Germaniei, Spaniei, Franței și României
De exemplu, Germania nu aplică măsuri de limitare temporară a activității unui partid politic, însă sancțiuni financiare, de genul suspendării alocațiilor de la buget, pot fi aplicate pentru nereguli, dar nu aceasta afectează dreptul de a participa la alegeri. Totodată, finanțarea ilegală a partidelor politice în Germania este sancționată prin măsuri administrative și financiare și nu duce automat la dizolvarea sau suspendarea activității partidului. Cea mai severă sancțiune aplicată recent a fost interzicerea finanțării publice pentru un partid extremist.
În Spania, limitarea activității unui partid politic este posibilă doar în cazuri extreme, reglementate de Legea Organică 6/2002 privind partidele politice. Spania nu aplică măsuri de suspendare temporară a activității unui partid politic. Singura formă de limitare este dizolvarea sau interzicerea participării la alegeri, în cazuri grave, prin decizie judecătorească.
În Franța, activitatea unui partid politic nu poate fi limitată administrativ sau temporar. Singura formă de interdicție este dizolvarea, permisă doar în cazuri grave, prin decret guvernamental și validare judiciară, conform Codului Internațional de Securitate Publică. Nu există precedent pentru suspendarea activității unui partid pe motiv de finanțare ilegală sau nereguli procedurale. Partidele politice, în Franța, pot fi sancționate pentru finanțare ilegală prin amenzi, pierderea subvențiilor publice și interdicții temporare de a primi donații. Totuși, aceste sancțiuni nu duc la suspendarea activității partidului sau la interzicerea participării la alegeri. Aici ne putem referi la un caz foarte cunoscut și anume campania lui Emmanuel Macron, actualul președinte al Franței. Autoritățile franceze au deschis o anchetă preliminară privind presupusa finanțare ilegală a campaniei prezidențiale din 2017. Ancheta însă nu vizează direct suspendarea activității partidului sau interzicerea participării la alegeri. În Franța, sancțiunile pentru finanțare ilegală sunt administrative și judiciare, fără impact automat asupra dreptului de a candida.
În România, activitatea unui partid politic nu poate fi limitată temporar prin decizie administrativă. Singurele forme de încetare a activității sunt dizolvarea, autodizolvarea sau reorganizarea, reglementate prin Legea nr. 14/2003 privind partidele politice. În ceea ce ține de finanțarea ilegală a partidelor politice, în România aceasta este sancționată sever, dar nu afectează dreptul de a candida sau de a funcționa ca partid.
R. Moldova mai restrictivă decât UE
După cum se poate de observat, legislația electorală a Republicii Moldova a devenit mai restrictivă – având în vedere lipsa unui cadru clar pentru contestarea deciziilor, aplicarea măsurii în timpul campaniei electorale, afectarea pluralismului politic – decât cea din marile democrații europene, potrivit cărora finanțarea ilegală justifică sancțiuni, dar nu limitarea activității și excluderea din alegeri a unui partid politic, decât dacă există dovezi că forța politică subminează democrația sau promovează violența.
Autor: Cornel Ciurea
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!