Decizia finală a Inspectoratului General pentru Migrație, fostul Birou de Migrație și Azil, în cazul îndepărtării profesorilor turci din 2018 ar fi fost luată în urma unei operațiuni și a unei documentări bazate pe rigori și legi naționale, precum și în rezultatul unei colaborări și al unui schimb de informații cu parteneri externi ai Republicii Moldova, inclusiv state europene și instituții din Statele Unite. Mai multe dezvăluiri, sub protecția anonimatului, ale unor participanți la audierile parlamentare pe acest subiect din legislaturile precedente fac trimitere la decizii care ar fi fost luate în baza unor evaluări complexe și a unei cooperări internaționale desfășurate pe termen lung.
În urma analizei situației de după îndepărtarea profesorilor turci s-ar fi constatat că măsurile ar fi fost dispuse de fostul Birou pentru Migrație și Azil în urma unor cooperări, investigații comune și schimburi de informații cu Serviciul de Informații și Securitate.
Potrivit unor surse, evaluările ar fi fost realizate pe parcursul mai multor ani, inclusiv prin colaborarea cu parteneri externi din regiunea Europei de Sud-Est, din CSI și din Statele Unite, iar informațiile acumulate despre presupusele legături și afilieri ale persoanelor declarate indezirabile cu gruparea FETÖ, condusă în acea perioadă de Fethullah Gülen, acuzat de organizarea unei tentative de puci în Turcia în 2016, ar fi stat la baza deciziei fostului Birou pentru Migrație și Azil, reorganizat și redenumit în 2023 în Inspectoratul General pentru Migrație (IGM).
Un aspect important, examinat inclusiv la audierile parlamentare, ar fi fost că profesorii turci declarați indezirabili în urma deciziei IGM ar fi ales Turcia ca destinație pentru clarificarea situației lor în fața autorităților turce, care îi considerau oficial membri ai FETÖ și persoane implicate în tentativa de lovitură de stat.
Notele informative ale discuțiilor la nivel legislativ despre acest caz, la care fac referire sursele, ar arăta că, în urmă cu aproximativ opt ani, în septembrie 2018, instituțiile statului ar fi reacționat în conformitate cu legislația în vigoare la acea etapă. Prevederile legii din 2010 privind regimul străinilor oferă IGM o serie de competențe pentru declararea persoanelor indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, precum și dreptul de a emite decizia, de a comunica sau de a restricționa motivele acesteia din considerente de securitate națională și dreptul persoanei de a contesta decizia în instanță.
Conform procedurilor, SIS poate recomanda persoanele care pot fi declarate indezirabile, iar IGM emite decizia și asigură escortarea în siguranță a persoanelor considerate a prezenta risc.
Totodată, în condițiile în care structura și operațiunile organizației FETÖ, potrivit unor evaluări interne și externe, ar fi generat influență ideologică, vulnerabilități instituționale și riscuri de securitate națională, acțiunile IGM, pe atunci Biroul de Migrație și Azil, ale SIS și ale Poliției de Frontieră ar fi fost fundamentate pe baza cadrului legal existent, inclusiv pe Legea privind regimul străinilor și pe legislația pentru combaterea terorismului.
În general, în contextul cazului îndepărtării profesorilor turci, autoritățile statului ar fi efectuat o evaluare internă privind influența organizației FETÖ în Republica Moldova în perioada 1993–2018, inclusiv în baza informațiilor primite de la parteneri externi. Structura respectivă și-ar fi început activitatea ca o mișcare condusă de imamul Fethullah Gülen, decedat în 2024, care ar fi creat organizația în perioada în care se afla în exil în Statele Unite. În Turcia, aceasta ar fi fost scoasă în afara legii încă în 2013, iar în 2016, odată cu tentativa de puci, i-ar fi fost atribuită denumirea de FETÖ (Fethullahçı Terör Örgütü – Organizația Teroristă a adepților lui Fethullah).
Potrivit structurilor responsabile de la Chișinău, influența organizației în Republica Moldova ar fi început încă din 1993, odată cu deschiderea unei rețele de licee private. De atunci, cadre didactice care ar fi fost afiliate FETÖ ar fi desfășurat activități extracurriculare cu scop ideologic și religios, fiind organizate inclusiv deplasări internaționale pentru elevi.
De asemenea, angajații străini ai acestor licee ar fi colectat informații despre politică și structuri ale statului, inclusiv în urma discuțiilor cu părinți aflați în funcții importante, date care ar fi fost transmise ulterior în Austria și apoi către conducerea FETÖ. Totodată, de-a lungul activității instituțiilor de învățământ, unele cadre didactice ar fi fost suspectate de „conduite nepotrivite” în raport cu elevii.
Surse apropiate cazului afirmă că SIS ar fi monitorizat activitățile organizației respective încă de la mijlocul anilor ’90, identificând influențe externe și elemente ideologice. De asemenea, ulterior, printre profesorii turci ar fi fost identificați și documentați ofițeri sub acoperire ai serviciului special de informații externe al Turciei, iar unul dintre aceștia ar fi recunoscut activități de colectare a informațiilor sub acoperirea funcției de cadru didactic.
Amintim că, în septembrie 2018, șapte profesori turci au fost îndepărtați de pe teritoriul Republicii Moldova și duși în Turcia. La aproape un an de la acest caz, în august 2019, în timpul guvernării de coaliție a Blocului „ACUM” și PSRM, Procuratura municipiului Chișinău a dispus inițierea unei anchete penale cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale Biroului Migrație și Azil și ale SIS.
Raportul special al Oficiului Avocatului Poporului privind cazul profesorilor turci
Conform Raportului special al Oficiului Avocatului Poporului privind cazul profesorilor turci din 2018, acțiunile Biroului Migrație și Azil (BMA) au fost analizate în detaliu, instituția fiind una dintre autoritățile centrale implicate în procedura de declarare a cetățenilor turci drept persoane indezirabile și în îndepărtarea lor de pe teritoriul Republicii Moldova.
Raportul arată că Biroul Migrație și Azil a emis deciziile de declarare ca persoane indezirabile pentru cei șapte cetățeni turci, în baza competențelor prevăzute de Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova din 2010. Potrivit acestei legislații, instituția are dreptul de a declara indezirabile persoanele străine care sunt considerate un pericol pentru securitatea națională sau ordinea publică.
Totuși, analiza Avocatului Poporului indică faptul că procedura de aplicare a acestor decizii ar fi fost realizată într-un mod accelerat și neobișnuit, fără respectarea tuturor etapelor prevăzute de legislație. În special, raportul menționează că nu ar fi fost aplicată procedura standard de returnare sau expulzare, care ar fi trebuit să includă notificarea persoanelor vizate și posibilitatea de a contesta decizia în instanță înainte de executarea ei.
De asemenea, raportul subliniază că Biroul Migrație și Azil ar fi emis deciziile de declarare ca persoane indezirabile într-un interval foarte scurt, iar îndepărtarea cetățenilor turci de pe teritoriul Republicii Moldova a fost executată în aceeași zi, fără ca aceștia să beneficieze efectiv de dreptul la apărare sau de acces la un recurs juridic.
Un alt aspect menționat în raport este faptul că la momentul luării deciziilor, o parte dintre profesorii turci aveau cereri de azil sau proceduri de protecție internațională aflate în examinare. Avocatul Poporului a constatat că aceste proceduri nu ar fi fost finalizate în mod corespunzător înainte de îndepărtarea persoanelor din țară.
În concluziile sale, raportul Oficiului Avocatului Poporului menționează că acțiunile Biroului Migrație și Azil au ridicat serioase probleme privind respectarea procedurilor legale și a drepturilor fundamentale, iar modul în care a fost realizată îndepărtarea cetățenilor turci ar fi echivalat cu o extrădare mascată sau un transfer forțat realizat în afara cadrului procedural obișnuit.
Raportul a recomandat autorităților statului revizuirea procedurilor privind declararea persoanelor indezirabile și îndepărtarea străinilor, pentru a preveni repetarea unor situații similare și pentru a asigura respectarea standardelor internaționale privind drepturile omului.
„Ce mai fac profesorii turci?”
La aproape opt ani de la îndepărtarea lor din Republica Moldova, perioadă în care mulți au rostit întrebarea „Ce mai fac profesorii turci?”, situația celor expulzați în septembrie 2018 rămâne diferită de la caz la caz. După transferul lor în Turcia, aceștia au fost anchetați și judecați pentru presupuse legături cu mișcarea lui Fethullah Gülen, pe care autoritățile turce o consideră responsabilă pentru tentativa de lovitură de stat din 2016. Instanțele turce au pronunțat condamnări la pedepse cuprinse, potrivit relatărilor din presă și rapoartelor organizațiilor pentru drepturile omului, între aproximativ 7 și 12 ani de închisoare.
În timp, situația unora dintre profesori s-a schimbat. Unii au fost eliberați după executarea unei părți din pedeapsă sau în urma procedurilor de apel, însă majoritatea continuă să se afle în Turcia. După hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 2019, prin care Republica Moldova a fost condamnată pentru expulzarea lor, autoritățile moldovene au anulat deciziile de declarare ca persoane indezirabile, ceea ce le-a redat dreptul de a intra în țară.
În acest context, cel puțin unul dintre profesorii expulzați a revenit ulterior în Republica Moldova, în timp ce ceilalți rămân în Turcia sau se află încă în proceduri judiciare. Cazul continuă să fie monitorizat la nivelul Consiliului Europei, în contextul executării hotărârii CEDO.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!