Danemarca a anunţat marţi că îşi propune inclusiv relații mai strânse cu țări precum Republica Moldova și Georgia ca parte a noii sale strategii de securitate națională menită să contracareze amenințarea rusă.
În noua strategie de politică externă şi de securitate, guvernul de la Cophenhaga solicită mai multe exerciţii militare comune şi coordonarea planurilor de apărare cu vecinii săi nordici, transmite politics.md cu referire la hotnews.ro.
„Odată cu aderarea Finlandei la NATO şi a Suediei, care este pe cale de aderare, există o oportunitate istorică pentru noi de a ne apropia mai mult, într-o situaţie în care toate ţările de la Marea Baltică, cu excepţia Rusiei, sunt membre ale aceleiaşi alianţe de apărare”, a declarat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen.
Strategia prevede relaţii mai strânse cu ţările baltice, precum şi legături diplomatice mai strânse cu ţări precum Moldova, statele din Balcanii de Vest şi Georgia, pentru a contracara influenţa Rusiei.
Danemarca şi-a deschis, luni, ambasadă în Georgia.
Danezii au decis anul trecut să adere la politica de apărare a Uniunii Europene, semnalând o schimbare în direcţia aprofundării legăturilor în domeniul apărării ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Măsurile luate de Danemarca pentru securitatea sa după noua agresiune rusă
Danemarca colaborează deja cu Suedia, Norvegia şi Finlanda pentru a crea o apărare aeriană nordică unificată. Cu toate acestea, NATO va continua să fie piatra de temelie a apărării şi securităţii Danemarcei, Statele Unite rămânând cel mai important aliat al său în materie de securitate, a declarat marți ministrul de Externe de la Copenhaga.
Ultima strategie de politică externă şi de securitate fusese prezentată de guvernul danez cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, în februarie anul trecut, aşa că acum a fost acualizată ţinând cont de noile evoluţii.
Noua strategie recunoaşte că Danemarca nu a luat suficient de în serios ameninţarea la adresa securităţii din partea Rusiei în regiunea Mării Baltice şi subliniază deficienţele în ceea ce priveşte capacitatea sa de a-şi apăra propriul teritoriu.
De asemenea, Danemarca îşi propune să atingă un obiectiv de cheltuieli NATO de 2% din PIB până în 2030.
Documentul subliniază totodată că, urmare a sabotajului conductelor de gaz Nord Stream din septembrie anul trecut, este necesar să fie protejată infrastructura critică, în timp ce societatea daneză trebuie să fie mai bine pregătită pentru a face faţă ameninţărilor cibernetice şi teroriste, spionajului şi campaniilor de propagandă.