Situația politică din autonomia Găgăuzia continuă să se înrăutățească, în ciuda unor tentative recente de dialog privind organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară. Deși la începutul săptămânii trecute deputații locali păreau dispuși să colaboreze cu Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republica Moldova, acțiunile concrete s-au limitat la ajustări de terminologie, fiind urmate rapid de noi declarații critice la adresa autorităților de la Chișinău.
Autoritățile din Comrat au transmis către CEC două hotărâri privind organizarea scrutinului local, însă doar una dintre ele a ajuns la instituția centrală, vizând echivalarea denumirii „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” cu „Consiliul Electoral Central”.
În paralel, audierile publice de la Comrat au fost tensionate, iar lideri de opinie și activiști locali au cerut deputaților să evite orice coordonare cu autoritățile centrale și să adopte o poziție fermă față de Chișinău. Juristul Dmitri Chiseev a criticat ideea consultării documentelor cu CEC, iar activistul Mihail Vlah a pledat pentru o „poziție puternică” a autonomiei.
Deputatul Alexandr Tarnavschi a avertizat însă că refuzul dialogului riscă izolarea regiunii. El susține că actuala criză își are rădăcina în decembrie 2023, când Adunarea Populară a dizolvat comisia electorală regională pentru a economisi fonduri, pierzând astfel expertiza necesară pentru adaptarea legislației locale la Codul electoral național.
Din cauza acestei situații, alegerile care ar fi trebuit să aibă loc pe 16 noiembrie 2025 nu s-au desfășurat, iar în prezent nu există dată stabilită sau autoritate electorală funcțională. Persistă și disputa privind denumirea instituției: legislația regională folosește „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, iar cea națională „Consiliul Electoral Central”.
Tarnavschi susține că stagnarea politică favorizează politicienii apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor, menținând controlul asupra instituțiilor locale și afectând cooperarea cu donatori externi precum Uniunea Europeană și Turcia. În plus, execuția bugetară a arătat că veniturile proprii ale autonomiei au crescut doar cu 1,35%, în timp ce inflația a depășit 13%, reducând semnificativ puterea de cumpărare a bugetului.
În paralel, activistul civic Mihail Sirkeli a lansat o petiție prin care solicită revizuirea cadrului electoral al autonomiei și reglementarea directă a organizării alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan de către Parlamentul Republicii Moldova.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!