Judecătorul Valeriu Ghedreuțan a fost condamnat la șapte ani de închisoare, cu amendă de 200.000 de lei, şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de zece ani, pentru comiterea infracțiunii de corupere pasivă. Sentința a fost pronunțată marți, 30 aprilie, de magistrații Curții de Apel Bălți.
Potrivit materialelor dosarului, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul a acordat petiționarei o consultație privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanță a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce constituia obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său.
În cadrul acestei discuții, judecătorul i-a comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui, urmând ca detaliile să le discute ulterior. Tot atunci, acesta a pretins şi a primit de la femeie 200 de euro „pentru consultație”. La scurt timp, în cadrul următoarei întâlniri, magistratul i-a comunicat petiționare că va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea ei, în schimbul sumei de 6.200 de euro.
În aprilie 2014, femeia a transferat din Italia, pe numele magistratului, suma integrală solicitată, pe care ultimul a ridicat-o şi a primit-o de la o instituție bancară.
Astfel, prin sentință din 26 ianuarie 2018 a magistraților Judecătoriei Soroca, Ghedreuțan a fost recunoscut vinovat de corupere pasivă, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de șapte ani, cu amendă de 160.000 de lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de zece ani.
Procurorii au contestat sentința, în rezultat, prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2019, s-a decis ca pedeapsa stabilită de instanța de fond să rămână fără schimbări, însă de către instanța de apel s-a dispus sumei mitei pretinse.
Atât apărarea, cât și acuzatorii de stat, nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au contestat hotărârea emisă la 16 aprilie 2019 cu recurs în Curtea Supremă de Justiție.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 23 ianuarie 2020, au fost admise recursurile ordinare a apărării și acuzatorilor de stat, casată decizia Curții de Apel Bălți din 16 aprilie 2019 și cauza penală de învinuire a judecătorului a fost remisă instanței de apel pentru rejudecare de un alt complet de judecată.
Prin decizia colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 aprilie 2024, apelurile avocatului și inculpatului au fost respinse și admis apelul acuzatorului de stat și casată parțial sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 26 ianuarie 2018, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care judecătorului condamnat i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de zece ani închisoare, cu amendă de 200.000 de lei și cu privarea de a ocupa funcții publice și de demnitate publică timp de zece ani.
Totodată, a fost dispusă confiscarea din contul inculpatului cu trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului, a sumei de 6.400 euro sau echivalentul în lei la momentul executării, cu menținerea sechestrului aplicat pe mijloacele bănești de 2.600 dolari și de 1.150 de euro, ridicate de la inculpat, pentru asigurarea confiscării speciale și pedepsei penale de amendă.
Potrivit deciziei, termenul de executare a pedepsei penale cu închisoare urmează a fi calculată din data reținerii, după expirarea căilor ordinare de atac.
Decizia este susceptibilă de a fi pusă în executare din momentul adoptării, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de doi luni de la comunicarea deciziei integrale poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.