Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea parlamentară, a decis că există nevoia de a fi cenzurate informațiile publicate de către simplii cetățeni pe rețelele de socializare. În acest sens, un grup de deputați PAS au elaborat un proiect de lege, potrivit căruia cetățenii ce distribuie o știre recunoscută de autorități că ar fi una falsă, riscă amendă de până la 22 500 lei. Prevederea se regăsește în completările propuse de PAS la Codul Contravențional, documentul fiind înregistrat astăzi în Parlament, informează Sinteza.org
La fel, în proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, ce se referă la securitatea informațională, deputații PAS optează pentru introducerea unor modificări și în Codul Penal, în speță – completarea articolul 181, completarea Codului cu articolul 357/1 (Neexecutarea dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale) și completarea Codului cu articolul 357/2 (Neexecutarea hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare).
Mai exact, la punctul 3 din Articolul III al proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative, ce se referă la securitatea informațională, deputații PAS vor completarea Codului Penal cu articolul 357/2 (Neexecutarea hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare) și anume:
1.Neexecutarea hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare, dacă aceasta a provocat:
a) decesul uneia sau mai multor persoane;
b) îmbolnăvirea în masă a oamenilor;
c) daune în proporții deosebit de mari statului;
se pedepșește cu închisoare de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani, în cazul persoanei fizice.
2.Aceleași acțiuni săvârșite în perioada stărilor de urgență, asediu sau război,
se pedepsesc cu închisoare de până la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani, în cazul persoanei fizice.
Doar că, se creează impresia că deputații Partidului Acțiune și Solidaritate ar fi copiat o parte din cele menționate în proiectul de lege, de la cei din România, or legiuitorii PAS s-au grăbit atât de tare să elaboreze și înregistreze acest proiect, întrucât ar fi uitat că în Republica Moldova, nu există asemenea organ precum Consiliul Suprem de Apărare.
De altfel, în țara noastră există Consiliul Suprem de Securitate (CSS) – un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor și departamentelor în domeniul asigurării securității naționale și prezintă Președintelui Republicii Moldova recomandări în probleme de politică externă și internă a statului. Consiliul Suprem de Securitate își desfășoară activitatea în temeiul Constituției Republicii Moldova, Legii securității statului, altor acte legislative și al prezentului regulament.
Echivalentul românesc al acestei instituții de profil e Consiliul Suprem de Apărare a Țării – autoritate administrativă autonomă din România, care are atribuții în organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională. Această autoritate funcționează în conformitate cu prevederile Constituției României și se află sub controlul Parlamentului României, în acest sens, Consiliul având obligația să prezinte raporturi de activitate trimestrial sau de câte ori comisiile parlamentare de specialitate invocă necesitatea unui astfel de raport.
Am încercat să luăm legătura cu mai mulți deputați PAS, care figurează în calitate de autori ai proiectului de lege pentru obținerea informației referitor la această gafă admisă, însă aceștia nu au răspuns solicitărilor noastre.