Perspectivele pentru un acord de pace între Rusia şi Ucraina par tot mai îndepărtate. Moscova a transmis recent, prin intermediul unui emisar american, o serie de condiţii considerate inacceptabile de Kiev. Kremlinul cere Ucrainei să renunţe la armată, la aspiraţiile de aderare la NATO şi să recunoască drept suverane teritoriile aflate sub control rusesc.
Aceste cerinţe au fost transmise de preşedintele rus Vladimir Putin unui reprezentant al lui Donald Trump. Administraţia Trump sugerează că ar putea influenţa poziţia Moscovei prin acorduri comerciale avantajoase, inclusiv printr-un posibil contract de achiziție de avioane Boeing de către Rusia.
Serghei Narîşkin, directorul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, a întărit poziția Kremlinului:
„Termenii acordului de pace includ fără echivoc statutul neutru şi non-nuclear al Ucrainei, demilitarizarea şi denazificarea statului ucrainean. Totodată, cerem recunoaşterea graniţelor actuale ale Federaţiei Ruse.”
La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric propunerile:
„Acestea sunt linii roşii pentru noi. Ucraina este un stat suveran, iar toate teritoriile noastre ne aparțin. Doar poporul ucrainean are dreptul să decidă asupra lor.”
În spatele negocierilor stă Steve Witkoff, consilierul principal al lui Trump pe tema Ucrainei, care s-a întâlnit de mai multe ori cu Vladimir Putin. Witkoff ar fi sugerat o soluţie de tipul Zidului Berlinului, dar propunerea a fost respinsă imediat de Kiev. El urmează să se întâlnească și cu președintele francez Emmanuel Macron.
Îngrijorare a stârnit și o declarație ambiguă a emisarului american privind Articolul 5 din Tratatul NATO – cel care obligă statele membre să se apere reciproc în caz de atac.
„Discuțiile nu vizează doar cele cinci regiuni disputate din Ucraina, ci și protocoalele de securitate. Este vorba despre NATO, despre Articolul 5”, a afirmat Witkoff.
Acordul de pace în Ucraina reprezintă unul dintre punctele cheie din campania electorală a lui Donald Trump. Acesta promitea inițial rezolvarea conflictului într-o singură zi, dar ulterior a extins termenul la trei luni.
Casa Albă a transmis că este dispusă la concesii economice, dar doar în schimbul unui armistiţiu clar.
„Există un stimulent economic pentru Rusia. Vorbim despre parteneriate comerciale cu Statele Unite, dar primul pas trebuie să fie un armistiţiu”, a declarat Karoline Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe.
Între timp, războiul continuă. Regiuni din Ucraina au fost din nou lovite de drone kamikaze rusești. Ca răspuns, Kievul a bombardat unitatea responsabilă pentru atacul din Sumî, soldat cu 35 de victime. Şeful serviciilor secrete ruse a avertizat că Polonia şi statele baltice vor fi următoarele ținte în cazul unei confruntări directe cu NATO.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!