Pentagonul a publicat miercuri raportul său anual asupra capacităţilor militare ale Chinei, raport ce vizează să documenteze nivelul capacităţii de luptă al armatei chineze.
Potrivit acestui raport, Armata Populară de Eliberare (ALP) îşi continuă modernizarea începută în urmă cu decenii, însă eforturile sale sunt afectate de cazuri de corupţie, care au dus la înlăturarea unor comandanţi de rang înalt.
Marina chineză, cea mai mare din lume, numără acum peste 370 de nave şi de submarine, comparativ cu circa 340 în 2022, potrivit Pentagonului.
Forţele navale chineze şi-au întărit de asemenea capacitatea de a întreprinde misiuni dincolo de primul lanţ de insule din Pacific, care include Okinawa din Japonia, Taiwan şi insulele Filipine, precizează raportul.
Stocul Chinei de ogive nucleare operaţionale a trecut de peste 600 în 2024, comparativ cu peste 500 anul trecut, afirmă raportul.
El va depăşi 1.000 de focoase nucleare până în 2030, susţine Pentagonul, în condiţiile în care Beijingul se străduieşte să „modernizeze, diversifice şi extindă rapid forţele sale nucleare”.
Aceasta i-ar permite Chinei „să vizeze mai multe oraşe americane, instalaţii militare şi situri strategice” în caz de conflict nuclear potenţial.
Forţele aeriene chineze „se apropie rapid de standardele tehnologice americane”, arată raportul. China îşi modernizează şi dezvoltă propriile aparate, precum şi sisteme autonome, fără pilot.
China dezvoltă de asemenea noi rachete balistice intercontinentale (ICBM) care îmbunătăţesc „considerabil” forţele sale nucleare şi necesită o creştere a producţiei de focoase nucleare, afirmă raportul.
În 2022, China „a încheiat probabil” construcţia a trei noi spaţii de lansare de rachete, inclusiv cel puţin 300 de unităţi de lansare de rachete balistice intercontinentale, unele fiind deja încărcate.
De asemenea, Beijingul ar putea căuta să dezvolte rachete intercontinentale convenţionale, capabile să lovească SUA, adaugă raportul.
China caută să îşi extindă infrastructurile şi logistica în străinătate, pentru „a proteja şi menţine puterea sa militară pe distanţe mai mari”, dincolo de baza sa din Djibouti, afirmă Pentagonul.
APL plănuieşte să construiască instalaţii logistice militare în ţări precum Myanmar, Pakistan şi Bangladesh, dar şi în Kenya şi Nigeria, între altele.
China şi-a „intensificat” presiunea diplomatică, politică şi militară împotriva Taiwanului în 2023, potrivit raportului.
Beijingul „a continuat să erodeze normele stabilite de multă vreme în Taiwan şi în împrejurimile lui, utilizând diverse tactici de presiune”, adaugă Pentagonul.
Aceste presiuni includ menţinerea unei prezenţe navale în jurul insulei, înmulţirea incursiunilor dincolo de linia mediană din strâmtoarea Taiwan, linie-tampon neoficială între cele două teritorii, şi în spaţiul aerian al Taipeiului, precum şi desfăşurarea de exerciţii militare de anvergură în apropiere.
Bazându-se pe statisticile armatei taiwaneze, Pentagonul notează o creştere a numărului de avioane chineze care au traversat linia mediană în 2023.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!