În cadrul rubricii #CANDIDAȚII2024, ne propunem să vă aducem mai aproape de cei care aspiră să ocupe cea mai importantă funcție din stat. Cine sunt ei, ce drum politic au parcurs și ce promit să facă pentru viitorul Republicii Moldova? Astăzi, ne îndreptăm atenția asupra Irinei Vlah, una dintre cele mai cunoscute figuri din politica moldovenească și un reprezentant marcant al Găgăuziei, regiunea autonomă din sudul țării.
Irina Vlah s-a născut pe 26 februarie 1976, într-o familie mixtă, cu un tată de etnie găgăuză și o mamă de origine bulgară. După terminarea studiilor liceale, și-a continuat educația superioară la Universitatea de Stat din Comrat, unde a studiat dreptul între 1991 și 1996. Ambițioasă, a urmat și un doctorat la Universitatea de Stat din Moldova între 2001 și 2008, obținând titlul de „Doctor în Drept”. Cariera sa a început în cadrul Inspectoratului Fiscal din Găgăuzia, unde a avansat până la poziția de șefă a Secției Juridice a Comitetului Executiv – guvernul regiunii.
Cariera politică a Irinei Vlah a început în 2005, când a fost aleasă deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Comuniștilor. Până în 2015, ea a deținut funcția de deputat, deși în 2014 a părăsit fracțiunea parlamentară a PCRM, criticându-i pentru neglijarea intereselor electoratului găgăuz. Unul dintre principalele puncte de dezacord a fost poziția pro-rusă a autonomiei, în timp ce PCRM era perceput ca colaborând cu partidele pro-europene.
În 2015, Irina Vlah și-a făcut o revenire spectaculoasă în politică, fiind aleasă guvernatoare a UTA Găgăuzia din primul tur de scrutin, cu sprijinul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. În 2019, ea și-a câștigat al doilea mandat, de această dată candidând ca independentă.
Irina Vlah a devenit cunoscută în special pentru poziția sa pro-rusă fermă. De-a lungul carierei sale, ea a avut întrevederi cu președintele rus Vladimir Putin și nu a condamnat războiul declanșat de acesta împotriva Ucrainei. În timpul mandatului său de bașcan, a sprijinit simbolurile rusești, cum ar fi panglica Sfântului Gheorghe, și s-a opus măsurilor luate de guvernul de la Chișinău împotriva acestora.
Un moment important în cariera sa politică a fost organizarea unui referendum consultativ în 2014, în cadrul UTA Găgăuzia, privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Peste 98% dintre locuitorii autonomiei au votat în favoarea vectorului estic, în pofida faptului că autoritățile de la Chișinău au declarat referendumul ilegal.
Deși mult timp a fost percepută ca o susținătoare a Rusiei, în 2023, Vlah a lansat asociația „Platforma Moldova”, un proiect socio-politic ce sugerează o schimbare de ton. La evenimentul de lansare, ea a declarat că „Viitorul Moldovei este alături de Europa”, o poziție care contrastează cu trecutul său politic.
Conform declarației de avere și interese pentru anul 2023, Irina Vlah a raportat venituri de peste 154.000 de lei din salariu, 25.000 de lei din premii, precum și o compensație de 176.000 de lei pentru concediile nefolosite. Pe lângă aceste venituri, Vlah a mai raportat un garaj și un apartament obținute prin donații de la persoane fizice, apartamentul fiind primit de la mama sa în 2020. În mod surprinzător, în declarația sa de avere nu figurează automobile, bunuri de valoare sau conturi bancare, un detaliu ce a stârnit întrebări în spațiul public.
Programul lui Irina Vlah în calitate de președinte este centrat pe protecția socială și sprijinul pentru categoriile vulnerabile. Printre măsurile principale pe care le propune se numără:
- Indexarea pensiilor de două ori pe an, în funcție de creșterea prețurilor.
- Majorarea pensiei minime până la nivelul de existență.
- Îmbunătățirea sistemului de asistență socială, oferind sprijin statului pentru cei mai dezavantajați.
- Dublarea numărului de asistenți sociali și majorarea salariilor acestora cu 100%.
- Revizuirea mecanismului de calcul al indemnizațiilor pentru nașterea primului copil și a copiilor următori, astfel încât să acopere nevoile reale ale mamelor.
- Creșterea alocațiilor sociale pentru copiii cu dizabilități la un nivel corespunzător nevoilor lor reale.
Un vot bine informat este un vot responsabil. Prezența la urne nu este doar un drept cetățenesc, ci și o datorie civică pentru a influența direcția în care va merge țara. Alegerile din 2024 ne oferă șansa de a decide cine va conduce Republica Moldova.
Așadar, informați-vă, implicați-vă și alegeți cu înțelepciune viitorul pe care ni-l dorim pentru Moldova!