Începând de astăzi și până pe 17 martie, în Rusia au loc alegeri prezidențiale. În buletinul de vot este inclus Vladimir Putin și alți trei candidați de fațadă. Actualul președinte candidează pentru al cincilea mandat, după ce în 2020, printr-un referendum, a fost modificată legea supremă a țării, care îi permite să aspire la încă două mandate consecutive.
Peste 113 milioane de buletine de vot au fost tipărite pentru alegătorii din țară și 580.000 pentru cei de peste hotare. Acestea sunt și primele alegeri prezidențiale la care se poate vota online în 27 de regiuni rusești și în Crimeea, anexată ilegal în 2014. Totodată, scrutinul se desfășoară și în regiunile ocupate ilegal de Rusia în Ucraina – Donețk, Lugansk, Zaporizhzhia și Herson.
La alegerile prezidențiale de la sfârșitul acestei săptămâni, în afară de Vladimir Putin, participă Leonid Sluțki, din partea Partidului Liberal Democrat, Vladislav Davankov, reprezentant al Partidului Poporul Nou, și Nikolai Haritonov, candidatul Partidului Comunist.
Reprezentantul opoziției, Boris Nadejdin, considerat principalul rival al lui Putin, a fost exclus din cursă, după invalidarea de către Comisia Electorală Centrală a peste 9.000 de semnături colectate în sprijinul său. La fel, a fost respinsă cererea de participare la alegerile prezidențiale a jurnalistei Ekaterina Dunțova, invocandu-se erori în documentele prezentate la CEC.
Experții internaționali afirmă că aceste alegeri ar fi mimate, ca fiind democratice, iar contracandidații lui Putin sunt de fapt aliații și susținătorii acestuia. Potrivit analistului român, Armand Goșu, rezultatele sunt previzibile iar scrutinul este o acțiune de reconfirmare a lui Vladimir Putin în funcția de presedinte .
Și observatorii OSCE sunt sceptici și susțin că alegerile din Rusia nu vor fi libere și corecte. Ei afirmă că extinderea procesului de votare pe mai multe zile și introducerea votului online împiedică și mai mult transparența scrutinului și lasă loc pentru posibile fraude.
Pentru aceste alegeri, Moscova intenționează să deschidă șase secții de votare și pe teritoriul regiunii transnistrene, deși autoritățile din Republica Moldova au permis deschiderea unei singure secții de votare, în incinta Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău. Ca răspuns la acțiunile Moscovei, ambasadorul Federației Ruse, Oleg Vasnețov, a fost convocat la Ministerul de Externe, unde i-a fost înaintată o notă de protest.
La sfârșitul lunii februarie, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă România că Uniunea Europeană nu va recunoaște niciodată rezultatele alegerilor prezidențiale din Rusia. De asemenea, Ministerul de Externe de la București a pus la îndoială legitimitatea alegerilor organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina.
Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, fost ofițer KGB, a fost numit președinte interimar de Boris Elțîn pe 31 decembrie 1999. De atunci, cu o pauză de patru ani, acesta s-a aflat în fruntea Rusiei.