Inițiativa legislativă privind starea de asediu și de război a generat un schimb de replici în Parlament, deși documentul se află încă în etapa consultărilor publice. Opoziția cere retragerea proiectului și susține că autoritățile ar pregăti Republica Moldova pentru un eventual război, inclusiv prin recrutarea forțată a cetățenilor. De cealaltă parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, respinge acuzațiile și afirmă că documentul va fi supus dezbaterilor publice dacă va ajunge în Legislativ.
Potrivit experților, prevederea care a provocat îngrijorări în rândul cetățenilor din diasporă se referă la persoanele care au deja obligații militare, în special la rezerviști.
Proiectul, elaborat de Ministerul Apărării, stabilește atribuțiile instituțiilor statului în cazul instituirii stării de asediu sau de război. Una dintre prevederile controversate vizează persoanele cu obligații militare aflate peste hotare și posibilitatea revenirii acestora în țară în cazul mobilizării.
Deputatul Vasile Costiuc, din partea partidului „Democrația Acasă”, a anunțat lansarea unei petiții prin care solicită retragerea inițiativei. Acesta susține că documentul a provocat neliniște în societate și acuză guvernarea că ar transmite mesaje contradictorii în raport cu promisiunile de pace făcute în campania electorală.
„Eu astăzi am inițiat o petiție prin care cerem să retragă acest proiect care a isterizat societatea și a băgat anxietate și frică. Eu vă aduc aminte că partidul de guvernare a câștigat alegerile prin cuvântul pace: «pace, vrem pace, noi nu vrem război». Și astăzi se pregătesc de război”, a declarat Costiuc.
La rândul său, deputatul socialist Igor Dodon a afirmat că proiectul ar fi amplificat temerile cetățenilor. Potrivit acestuia, mai multe persoane i-ar fi spus că sunt gata să renunțe la cetățenia Republicii Moldova și să plece din țară pentru a evita o eventuală mobilizare.
„Prin această lege, a provocat și a aprins spiritele în R. Moldova. La mine s-au adresat zeci de persoane care sunt gata să cedeze cetățenia R. Moldova și să plece din țară. Unde să plece? Nu contează, unde nu o să îi ia la război forțat, ca în Ucraina”, a spus Dodon.
Igor Grosu promite dezbateri publice
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat drept alarmiste mesajele opoziției și a declarat că proiectul va fi analizat inclusiv prin prisma opiniilor cetățenilor din diasporă.
„Opoziția este ipocrită și am să repet lucrul ăsta. Din moment ce o să ajungă pe platforma parlamentară vă promit să avem discuții publice, dezbateri. Astfel ca să ne înțelegem că avem o înțelegere clară. Noi o să analizăm foarte atent și proiectul și opiniile din diaspora, astfel ca să răspundem la toate preocupările cetățenilor”, a declarat Grosu.
Cine ar putea fi obligat să revină în țară?
Experții susțin că prevederea care a stârnit controverse nu vizează toți cetățenii moldoveni aflați peste hotare, ci persoanele care au obligații militare față de stat și care ar putea fi chemate în cazul mobilizării. În această categorie se regăsesc, în primul rând, rezerviștii Armatei Naționale.
Artur Leșcu, expert al Comunității Watchdog, a explicat că proiectul nu prevede revenirea obligatorie în țară a tuturor cetățenilor aflați peste hotare în cazul unui război.
„Acuma, calmați-vă! Nu este vorba despre întoarcerea obligatorie a tuturor cetățenilor aflați peste hotare în caz de război. Articolul 20 din proiectul de lege se referă la persoanele care au obligații legale față de stat în contextul mobilizării, în primul rând la rezerviștii Armatei Naționale”, a precizat expertul.
Acesta a subliniat că documentul nu a fost încă votat și se află în consultări publice. Cetățenii își pot transmite propunerile și observațiile Ministerului Apărării până la 17 noiembrie.
De ce propune Ministerul Apărării modificarea legislației?
Republica Moldova are din 2004 o lege care reglementează instituirea stării de asediu și a stării de război. Ministerul Apărării consideră însă că prevederile trebuie actualizate, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al apariției unor riscuri suplimentare, precum atacurile cibernetice și incidentele cu drone.
Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, a menționat că proiectul urmărește să clarifice condițiile în care pot fi instituite aceste regimuri speciale, responsabilitățile fiecărei instituții și mecanismele prin care Parlamentul va putea verifica deciziile autorităților.
Propunerile și recomandările privind proiectul de lege pot fi expediate Ministerului Apărării până la 17 noiembrie.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!