Republica Moldova ar putea fi reorganizată administrativ în trei regiuni, iar primăriile ar urma să fie consolidate prin stabilirea unui prag minim de 3.000 de locuitori. Propunerile se regăsesc în primul pachet legislativ al reformei administrației publice locale, prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, în cadrul unei ședințe a Comisiei parlamentare pentru administrație publică și dezvoltare regională.
Potrivit proiectelor discutate, reforma urmărește două direcții principale: reorganizarea administrativ-teritorială a țării și delimitarea mai clară a atribuțiilor autorităților publice locale de nivelul întâi și al doilea.
Alexei Buzu a explicat că scopul inițiativei este de a crea administrații locale mai eficiente, capabile să gestioneze proiecte de dezvoltare și să ofere servicii de calitate populației.
„Vrem să construim primării mai puternice, cu echipe specializate, apte să implementeze proiecte mari pentru localitate și să asigure servicii mai bune pentru oameni”, a declarat secretarul general al Guvernului.
Acesta a precizat că autoritățile sunt conștiente de complexitatea procesului și de faptul că schimbările propuse ar putea genera opinii diferite în comunități. În acest context, Guvernul își propune să continue consultările cu toate părțile implicate pentru a identifica soluții adaptate necesităților localităților.
Un alt subiect abordat în cadrul ședinței a vizat menținerea accesului cetățenilor și al antreprenorilor la serviciile publice în perioada de tranziție. Reprezentanții Executivului susțin că reorganizarea administrativă nu trebuie să determine oamenii să parcurgă distanțe mai mari pentru a beneficia de serviciile de care au nevoie.
Pentru a preveni astfel de situații, autoritățile intenționează să extindă rețeaua Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS) și să introducă funcția de reprezentant al primarului în localitățile amalgamate. Acesta ar urma să asigure comunicarea dintre comunitate și administrația locală.
Reforma prevede și modificarea rolului administrației regionale, care ar urma să se concentreze pe planificarea strategică, dezvoltarea regională și cooperarea dintre localități. În același timp, prestarea directă a serviciilor ar urma să fie realizată de autoritățile și instituțiile care pot interveni mai aproape de cetățeni.
În cadrul discuțiilor parlamentare, deputații au solicitat explicații suplimentare privind criteriile de formare a noilor unități administrativ-teritoriale, posibilitatea modificării configurației acestora, finanțarea primăriilor și repartizarea competențelor între diferitele niveluri ale administrației publice locale.
Referitor la resursele financiare, Alexei Buzu a menționat că Guvernul analizează un nou mecanism de finanțare a administrației publice locale, care ar permite primăriilor să beneficieze într-o măsură mai mare de veniturile generate de economia locală.
Totodată, sunt evaluate necesitățile privind personalul, digitalizarea și măsurile care trebuie întreprinse pentru pregătirea tranziției către noua structură administrativă.
Consultările asupra pachetului legislativ sunt în desfășurare. Cancelaria de Stat a discutat proiectele cu reprezentanții partidelor extraparlamentare și ai organizațiilor societății civile, iar în teritoriu sunt organizate întâlniri cu primari, consilieri locali și reprezentanți ai comunităților.