Statele Unite susțin reluarea livrărilor de gaze naturale rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina. Propunerea ar face parte din negocierile privind un posibil armistițiu energetic între Moscova și Kiev și ar putea oferi Rusiei un stimulent pentru a accepta un acord, în timp ce Ucraina ar obține venituri din taxele de tranzit, relatează The Wall Street Journal, citat de Digi24.
Potrivit unor oficiali americani, europeni și ucraineni, ideea a fost discutată în septembrie de emisarii președintelui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, în timpul vizitelor lor la Moscova și Kiev. Planul ar presupune comercializarea gazului rusesc prin intermediul unei companii americane, pentru a evita restricțiile europene, și ar putea aduce beneficii investitorilor din Statele Unite.
În prezent, legislația Uniunii Europene prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia până la sfârșitul anului 2027. Liderii principalelor state europene au respins ideea revenirii la dependența energetică față de Moscova, pe care o consideră o amenințare strategică.
Propunerea americană a fost suspendată luna trecută, după ce Ucraina și-a oprit temporar atacurile asupra rafinăriilor rusești, în urma presiunilor exercitate de Donald Trump. Kievul a menținut această pauză timp de aproape două săptămâni, în timp ce Rusia continua să atace infrastructura energetică ucraineană și începea să exporte motorină către Statele Unite.
Ulterior, Washingtonul și-a concentrat eforturile asupra posibilității încheierii unui acord de pace mai amplu. Totuși, Ucraina a reluat vineri atacurile aeriene, lovind trei rafinării importante din Rusia în decurs de trei zile. Evoluțiile au sporit presiunea pentru negocierea unui armistițiu energetic, în perspectiva discuțiilor trilaterale dintre SUA, Rusia și Ucraina, programate pentru jumătatea lunii noiembrie, la Abu Dhabi.
Până acum, Moscova a respins propunerile americane privind un asemenea acord. Negociatorii de la Washington consideră că posibilitatea revenirii pe piața europeană a gazelor ar putea determina Kremlinul să accepte înțelegerea. În același timp, reluarea tranzitului prin infrastructura construită în perioada sovietică ar permite Ucrainei să obțină venituri din taxele de transport.
O altă propunere discutată de oficialii americani prevede ca încasările Rusiei din vânzarea gazelor către Europa să fie depuse într-un cont escrow, administrat într-o țară terță. Mecanismul ar urma să împiedice Kremlinul să utilizeze direct acești bani pentru finanțarea războiului. Washingtonul a încercat să prezinte inițiativa liderilor europeni drept o soluție pentru reducerea prețurilor la energie înainte de iarnă, în condițiile în care rezervele de gaze ale continentului se află la un nivel sezonier scăzut.
Propunerea marchează o schimbare față de poziția adoptată de Donald Trump în primul său mandat. Atunci, liderul american a criticat în repetate rânduri proiectul Nord Stream 2, avertizând că acesta ar spori dependența Germaniei de Rusia. În 2019, administrația sa a impus sancțiuni împotriva proiectului.
După invazia rusă în Ucraina, statele europene au început să considere dependența de gazul rusesc o vulnerabilitate majoră. Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru reducerea importurilor și eliminarea lor completă până la sfârșitul anului 2027. Poziția oficială a blocului comunitar este că achizițiile de gaze din Rusia nu ar trebui reluate nici după încheierea unui acord de pace.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a declarat în octombrie, într-un interviu acordat unei publicații din Ungaria, că interdicția importurilor de gaze rusești ar trebui să rămână permanentă. Oficialul a subliniat că nu există motive pentru a avea încredere în Rusia, chiar și în eventualitatea încheierii războiului.
Reacțiile unor oficiali europeni față de inițiativa americană sunt rezervate. Un reprezentant al unei țări nordice a afirmat că revenirea la achizițiile de gaze rusești ar contraveni valorilor susținute de europeni. Un alt oficial, dintr-un stat important al Uniunii Europene, a comparat această posibilitate cu politica de concesii făcută de fostul premier britanic Neville Chamberlain în raport cu Germania nazistă.
În paralel, administrația Trump analizează și posibilitatea redeschiderii conductei Nord Stream, ca parte a unui eventual acord mai amplu, care ar urmări atât încheierea războiului din Ucraina, cât și reducerea tensiunilor dintre Rusia și aliații europeni ai Statelor Unite.
Totuși, repunerea în funcțiune a conductelor ar presupune obstacole tehnice și politice importante. Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost grav avariate în urma exploziilor subacvatice din septembrie 2022. Prima conductă și-a oprit livrările în august 2022, iar cea de-a doua nu a fost niciodată pusă în exploatare.
În schimb, rețeaua de conducte care traversează Ucraina și asigură legătura cu Slovacia, Austria și Germania ar putea fi repornită într-un interval mult mai scurt. Prin aceasta au continuat să fie transportate cantități limitate de gaz până în ianuarie 2025, când tranzitul a fost oprit.
În prezent, Rusia asigură aproximativ 11% din necesarul de gaze naturale al Europei, comparativ cu 45% înainte de invazia din Ucraina. Gazul natural lichefiat provenit din Statele Unite reprezintă circa 30% din consumul european, în timp ce livrările rusești ajung pe continent fie prin transport maritim, fie prin conducta TurkStream, care alimentează Ungaria și Slovacia.
Situația energetică este complicată și de efectele războiului dintre Statele Unite și Iran. Livrările de gaz natural lichefiat din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar prețurile internaționale la energie continuă să crească. Potrivit Uniunii Europene, conflictul a generat cheltuieli suplimentare de aproximativ 100 de miliarde de euro pentru importurile de energie, echivalentul a circa 112 miliarde de dolari.
Totodată, capacitatea de stocare subterană a gazelor din Europa este ocupată în proporție de aproximativ 75%. Autoritățile europene estimează că regiunea va intra în următorul sezon rece cu rezerve sub media ultimilor nouă ani.
În Germania, partidul de opoziție Alternativa pentru Germania a inclus revenirea la importurile de gaze rusești ieftine printre principalele teme ale campaniei sale pentru alegerile naționale din 2028.
Diplomații citați de publicație consideră că poziția europenilor ar putea deveni mai flexibilă dacă Ucraina ar accepta reluarea livrărilor în cadrul unui armistițiu care să prevină întreruperile de energie și o posibilă criză umanitară în marile orașe. O asemenea situație ar putea provoca un nou val de refugiați în lunile următoare.
Presiunea asupra Kievului este amplificată și de dificultățile în asigurarea apărării aeriene. Ucraina se confruntă cu o lipsă de sisteme de apărare, în timp ce Statele Unite au restricționat livrările de rachete interceptoare Patriot din cauza deficitului global generat de războiul cu Iranul.