La finalul mandatului său de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi avertizează că instituția ar putea fi slăbită treptat dacă nu primește resursele necesare și continuă să se confrunte cu blocaje administrative și presiuni politice. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, procurorul-șef european a criticat modul în care unii oficiali reacționează atunci când anchetele se apropie de persoane influente.
Kovesi, al cărei mandat se încheie vineri, 30 octombrie, consideră că una dintre principalele amenințări la adresa EPPO este riscul ca instituția să fie penalizată tocmai pentru că investighează fraude și posibile infracțiuni care implică persoane din cercurile de putere.
În opinia sa, independența Parchetului European este afectată de trei probleme majore: finanțarea insuficientă, amânarea modificărilor necesare cadrului de funcționare și obstacolele birocratice care încetinesc activitatea procurorilor.
Resurse insuficiente și întârzieri administrative
Potrivit șefei EPPO, instituția ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă bugetul actual permite finanțarea a doar 180 de posturi. Totodată, fondurile disponibile pentru serviciile de securitate acoperă numai aproximativ o treime din cheltuielile necesare.
Kovesi a oferit drept exemplu și situația din Polonia. Deși fusese convenită numirea a 24 de procurori europeni delegați, în prezent activează doar 15.
Ea a criticat, de asemenea, ritmul lent al revizuirii regulamentului care stabilește funcționarea instituției și discuțiile administrative prelungite, despre care afirmă că îndepărtează atenția de la obiectivul principal: combaterea criminalității organizate și a fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene.
Pentru a descrie dificultățile întâmpinate la Bruxelles, Kovesi a făcut trimitere la serialul danez Borgen, invocând replica potrivit căreia nimeni nu te aude când strigi în capitala europeană. În opinia sa, această imagine reflectă problemele cu care se confruntă cei care încearcă să atragă atenția asupra blocajelor instituționale.
Critici la adresa unor oficiali europeni
Un alt punct sensibil semnalat de Kovesi este atitudinea unor politicieni și funcționari care, potrivit acesteia, nu tratează solicitările procurorilor cu aceeași seriozitate ca în statele membre.
Ea a afirmat că, în anumite situații, persoane din instituțiile europene par să considere că poziția lor le permite să se sustragă obligațiilor legale, inclusiv atunci când sunt chemate să ofere declarații în cadrul unor investigații.
Potrivit procurorului-șef european, astfel de comportamente pot întârzia anchetele și îngreuna stabilirea faptelor. Întrebată dacă se referă la investigația cunoscută drept „Pfizergate”, Kovesi nu a dorit să comenteze cazuri concrete.
Ea a mai atras atenția asupra conflictelor de competență dintre EPPO și autoritățile judiciare naționale. În unele cazuri, a explicat Kovesi, după deschiderea unei investigații europene, autoritățile naționale au inițiat cercetări paralele, iar procurorii generali au contestat dreptul Parchetului European de a continua ancheta.
Anchetele privind fondurile europene, în centrul controverselor
Kovesi a criticat și reacțiile unor politicieni la investigațiile privind presupuse fraude cu bani europeni, inclusiv în cazul scandalului subvențiilor agricole din Grecia.
Potrivit acesteia, fonduri destinate sprijinirii fermierilor ar fi ajuns la persoane care au pretins în mod fals că desfășoară activități agricole. Banii ar fi fost folosiți ulterior pentru cheltuieli de lux, inclusiv vacanțe și automobile scumpe.
Procurorul-șef european a respins acuzațiile potrivit cărora anchetele ar avea scopuri electorale. Ea a susținut că activitatea procurorilor nu poate fi suspendată sau limitată de fiecare dată când într-un stat membru urmează să aibă loc alegeri.
În opinia sa, unii politicieni susțin independența justiției atât timp cât investigațiile nu îi vizează direct pe ei sau persoanele din anturajul lor. Atunci când anchetele ajung în apropierea acestor cercuri, procurorii ar fi acuzați de abuzuri sau de urmărirea unor obiective politice.
Kovesi a respins și argumentul potrivit căruia cooperarea cu Parchetul European ar putea afecta suveranitatea națională. Ea a susținut că infracțiunile transfrontaliere necesită colaborarea dintre state și că fragmentarea sistemelor judiciare poate fi exploatată de rețelele criminale.
În acest context, oficialul a pus sub semnul întrebării dacă protejarea suveranității naționale poate justifica, în anumite situații, slăbirea cooperării împotriva infractorilor.
Provocarea succesorului: păstrarea independenței EPPO
La finalul mandatului, Kovesi consideră că Parchetul European a demonstrat că poate contribui la combaterea fraudelor și la aplicarea legii indiferent de statutul persoanelor investigate. Totuși, ea avertizează că menținerea independenței și credibilității instituției va reprezenta una dintre principalele provocări pentru succesorul său.
Întrebată ce ar schimba dacă ar putea să își reia mandatul, Kovesi a spus că ar proceda în același mod, sugerând că schimbarea ar trebui să vină mai degrabă din partea celor care obstrucționează activitatea instituției.
Mesajul său de la încheierea mandatului este că eficiența Parchetului European depinde nu doar de activitatea procurorilor, ci și de resursele pe care le primesc, de cooperarea autorităților și de respectarea independenței justiției.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!