Legislația necesară pentru reforma administrativ-teritorială a Republicii Moldova ar urma să fie adoptată cel târziu în a doua jumătate a lunii noiembrie 2026. Termenul a fost anunțat de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a explicat că modificările trebuie aprobate cu aproximativ un an înaintea alegerilor locale generale din 2027.
Potrivit oficialului, calendarul electoral impune finalizarea la timp a cadrului legislativ, astfel încât Comisia Electorală Centrală să poată estima datele desfășurării celor două tururi de scrutin.
„Noi suntem obligați să votăm în termen. Potrivit Comisiei de la Veneția, legea trebuie să fie adoptată cu un an înaintea alegerilor. În toamna anului viitor se începe un nou ciclu electoral. Planul este următor: cel mai târziu în a doua jumătate a lunii noiembrie să fie toate legile necesare adoptate pentru ca și CEC să calculeze orientativ datele turului I și II de scrutin al alegerilor locale și să ne încadrăm în timp”, a declarat Igor Grosu.
Președintele Parlamentului a subliniat că reforma trebuie să ofere predictibilitate actualilor primari și consilieri locali, dar și persoanelor care intenționează să candideze la următorul scrutin. Totodată, el a respins posibilitatea scurtării mandatelor aleșilor locali în funcție, apreciind că o asemenea măsură ar fi incorectă atât din punct de vedere politic, cât și juridic.
Reorganizarea administrației publice în Zona de Securitate reprezintă un alt subiect care necesită o abordare adaptată condițiilor din regiune. Grosu a menționat că eventualele comasări ale primăriilor trebuie analizate ținând cont de particularitățile localităților și de relațiile locuitorilor cu instituțiile de pe malul drept al Nistrului.
Potrivit acestuia, zeci de mii de persoane din stânga Nistrului traversează zilnic râul pentru a ajunge la locul de muncă, pentru a beneficia de servicii medicale și sociale sau pentru a-și înscrie copiii în instituțiile de învățământ din sistemul educațional al Republicii Moldova.
În acest context, șeful Legislativului a dat asigurări că serviciile publice vor continua să fie accesibile în localități. Cetățenii nu ar trebui să fie nevoiți să parcurgă distanțe mai mari pentru a beneficia de asistență medicală, educație sau pentru a-și perfecta actele.
De asemenea, bunurile și instituțiile aflate în prezent în proprietatea raioanelor ar urma să fie transmise autorităților locale care vor prelua atribuțiile respective în noua structură administrativă.