Planurile autorităților referitoare la noua reformă administrativ-teritorială din Republica Moldova au generat reacții în spațiul public. Politicianul Victoria Furtună a publicat o analiză critică a proiectului, susținând că schimbările anunțate sub pretextul unei „modernizări europene” ascund, în realitate, o centralizare excesivă și o diminuare a autonomiei locale.
Conform datelor invocate în declarație, planul autorităților prevede lichidarea celor 32 de raioane și reducerea numărului de primării de la 893 la 273, teritoriul urmând să fie împărțit în trei regiuni conduse de funcționari numiți în culise, fără alegeri directe. Furtună a catalogat aceste măsuri drept „o preluare de tip raider a întregii puteri locale din țară”.
Criticile se referă și la declarațiile premierului Vasile Tofan privind eșalonarea măsurilor:
„Mai întâi vom comasa primăriile și vom restrânge sistemul, iar banii și autonomia financiară le vom oferi… cândva, mai târziu.”
În opinia sa, această abordare lasă primarii singuri în fața problemelor comunitare — cum ar fi infrastructura deteriorată sau instituțiile de învățământ — în timp ce deciziile financiare rămân la nivel central. De asemenea, s-a atras atenția că lipsa publicării calculelor privind economiile bugetare sugerează un interes de partid, iar transferul competențelor fără resursele financiare aferente contravine articolului 109 din Constituție și Cartei Europene a Autonomiei Locale.
În finalul mesajului, Victoria Furtună a transmis un avertisment executivului, subliniind că ignorarea drepturilor cetățenilor de a-și administra propriile localități afectează legitimitatea puterii centrale și că o astfel de structură administrativă riscă să se prăbușească pe termen lung.