Premierul Italiei, Giorgia Meloni, solicită Comisiei Europene mai multă flexibilitate în aplicarea regulilor fiscale ale Uniunii Europene, pentru ca guvernul de la Roma să poată adopta măsuri temporare de sprijin pentru populație și companii în contextul creșterii prețurilor la energie.
Solicitarea a fost transmisă într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Potrivit documentului consultat de Euronews, Meloni susține că prelungirea crizei din Orientul Mijlociu a dus la tensionarea piețelor europene de energie.
Premierul italian afirmă că prețul petrolului a crescut cu aproape 80%, în timp ce gazele s-au scumpit cu până la 156%.
În acest context, Meloni consideră că limitele stabilite prin planurile fiscale europene lasă guvernelor un spațiu redus pentru a compensa efectele scumpirilor fără a recurge la măsuri de consolidare fiscală.
„În acest context, traiectoriile convenite ale cheltuielilor nete în cadrul fiscal european lasă un spațiu limitat pentru atenuarea impactului asupra gospodăriilor și companiilor”, a scris șefa guvernului italian.
Unul dintre argumentele prezentate de Meloni este că inflația ridicată majorează automat anumite venituri fiscale ale statului, inclusiv încasările din TVA. În același timp, însă, creșterea prețurilor poate duce la majorarea unor cheltuieli publice, inclusiv a celor indexate în funcție de costul vieții.
Potrivit premierului italian, regulile fiscale europene nu permit folosirea fără restricții a veniturilor suplimentare pentru finanțarea unor măsuri de sprijin, deoarece acestea pot fi considerate cheltuieli discreționare și trebuie să se încadreze în traiectoriile naționale stabilite în planurile bugetare.
Meloni propune ca Bruxellesul să țină cont de faptul că o parte dintre creșterile cheltuielilor publice nu provin din decizii noi de cheltuire a banilor, ci sunt generate automat de inflație.
Premierul italian cere ca cel puțin o parte din veniturile fiscale suplimentare să poată fi direcționată către „măsuri temporare și țintite” pentru reducerea impactului prețurilor ridicate la energie asupra populației și companiilor.
Italia se numără printre statele UE cu cel mai ridicat nivel al datoriei publice raportat la PIB, fiind depășită, potrivit datelor menționate în contextul discuțiilor europene, de Grecia. La rândul său, Atena a solicitat recent Comisiei Europene o flexibilizare a regulilor fiscale.
În scrisoarea sa, Meloni recunoaște necesitatea menținerii sustenabilității datoriei publice și respectării angajamentelor asumate de Italia în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Potrivit premierului italian, cheltuielile afectate direct de o inflație mai ridicată decât cea anticipată la elaborarea planului bugetar reprezintă 20,4% din PIB. Alte cheltuieli, echivalente cu aproximativ 12% din PIB, ar urma să fie supuse unor presiuni suplimentare în 2027.
Meloni a cerut ca problema să fie discutată la următoarea reuniune a miniștrilor de Finanțe ai UE, programată pentru 9 octombrie.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!