Actuala structură administrativ-teritorială a Republicii Moldova urmează să fie modificată, iar raioanele, în forma în care există astăzi, ar putea dispărea. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că viitoarele unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea vor fi mai puține și ar putea purta denumirea de județe.
Potrivit lui Grosu, reforma va presupune crearea unor unități teritoriale mai mari. În același timp, municipiile Chișinău și Bălți, UTA Găgăuzia și unitatea administrativ-teritorială Taraclia ar urma să beneficieze în continuare de un statut special.
„În general, raioanele vor dispărea, fiind înlocuite de o altă formă de unitate administrativ-teritorială, al cărei număr va fi mai mic”, a declarat Igor Grosu.
Președintele Parlamentului a menționat și posibilitatea ca noile unități să fie numite „județe”.
„Județ sună mai bine decât raion, dar este o chestiune de gust”, a spus Grosu.
Reforma ar urma să vizeze nu doar administrația de nivelul al doilea, ci și organizarea primăriilor. Potrivit lui Grosu, în cazul administrației publice locale de nivelul întâi vor fi analizate suprafața teritoriilor administrate, dimensiunea localităților, competențele primăriilor și modul în care acestea interacționează cu autoritățile centrale.
Procesul de reformare a administrației publice locale a ajuns în etapa de pregătire a cadrului normativ, după încheierea etapei de unificare voluntară. Pentru cele 254 de primării care nu au ajuns la un acord privind amalgamarea voluntară urmează să fie pregătite prevederi legislative.
Potrivit planurilor autorităților, pachetul de proiecte privind reforma administrativ-teritorială urmează să fie prezentat Parlamentului în această toamnă. În urma reorganizării, numărul primăriilor ar urma să ajungă la 292 în anul 2027.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!