Harta administrativă a Republicii Moldova ar putea suferi schimbări importante în următorii ani. Guvernul analizează reorganizarea nivelului doi al administrației publice locale, iar actualele raioane ar putea fi înlocuite cu aproximativ 10 sau chiar mai puține unități administrativ-teritoriale. Totodată, acestea ar putea primi o altă denumire.
Secretarul general adjunct al Guvernului, Alexandru Iacub, a anunțat că procesul de elaborare a noii structuri este deja în desfășurare. Autoritățile discută atât modul în care va arăta viitoarea hartă administrativă, cât și atribuțiile pe care le vor avea noile structuri.
Potrivit lui Iacub, nu este exclus ca termenul „raion” să dispară. Guvernul și Cancelaria de Stat urmează să prezinte în perioada următoare conceptul reformei, pe care oficialul l-a descris drept o „surpriză plăcută”.
Mai multe atribuții pentru primării
Reforma urmărește, în primul rând, consolidarea administrațiilor locale de nivelul întâi. O parte dintre responsabilitățile exercitate în prezent de autoritățile raionale ar urma să fie transferate către primării.
Odată cu preluarea unor noi competențe, administrațiile locale ar urma să beneficieze și de instrumente fiscale suplimentare. Scopul este creșterea autonomiei și a capacității primăriilor de a gestiona resurse și proiecte la nivel local.
„Să descentralizeze mai mult tot ce ține de administrația publică locală de nivelul 1, să dea mai multe competențe și putere primăriilor și administrațiilor publice locale de nivelul 1. Ba, pe alocuri, poate mai bine decât în unele țări europene”, a declarat Alexandru Iacub.
Nivelul doi al administrației nu urmează să fie eliminat în această etapă. În schimb, autoritățile intenționează să îi redefinească rolul și atribuțiile. Una dintre funcțiile analizate ar fi acordarea de sprijin strategic administrațiilor locale.
De ce consideră Guvernul necesară reorganizarea
Autoritățile susțin că o parte dintre atribuțiile actualelor raioane nu mai corespund realităților administrative. Unele dintre aceste competențe au fost preluate între timp de administrația centrală, iar dezvoltarea serviciilor digitale ar fi redus necesitatea unor structuri intermediare.
„Foarte multe competențe la nivelul 2 deja sunt depășite moral, sunt învechite, majoritatea sunt preluate de administrația publică centrală, sunt procesele noi de digitalizare, de transmitere a informațiilor”, a explicat Iacub.
În paralel, Guvernul pledează pentru formarea unor administrații locale mai mari. Potrivit conceptului aflat în discuție, o administrație publică locală de nivelul întâi ar urma să deservească, în medie, aproximativ 6.000 de persoane, față de circa 1.900 în prezent. Municipiile Chișinău și Bălți ar constitui excepții.
Autoritățile consideră că o asemenea reorganizare ar permite administrațiilor să dispună de mai multe resurse și să atragă mai ușor specialiști necesari pentru gestionarea proiectelor.
Peste 250 de comunități intră în etapa obligatorie
Reforma administrativ-teritorială a început deja prin procesul de amalgamare voluntară a primăriilor. Prima etapă s-a încheiat la 31 august, iar datele prezentate de autorități arată că 561 de primării, adică aproximativ 63% din total, au finalizat procedura.
În luna septembrie a început etapa obligatorie, care vizează peste 250 de comunități.
Planul Guvernului este ca procesul de reorganizare să ducă, până la alegerile locale din 2027, la reducerea numărului de primării la 292. Asta ar însemna cu aproximativ 600 de administrații locale mai puține decât există în prezent.