Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, solicită din nou Parlamentului să retragă de pe ordinea de zi proiectul de modificare a Codului electoral care reglementează organizarea alegerilor în autonomie.
În cadrul unei conferințe de presă susținute vineri, 21 august, în fața Parlamentului, Gaidarji a criticat modul în care sunt promovate modificările și a cerut organizarea unor consultări mai ample înainte ca documentul să fie adoptat în lectura finală.
Potrivit șefului APG, proiectul ar trebui discutat cu societatea civilă, experți și instituțiile vizate, iar autoritățile centrale ar trebui să ofere suficient timp pentru examinarea prevederilor.
„O lege serioasă trebuie să treacă printr-o dezbatere largă cu societatea, cu experți autohtoni și străini, cu instituții de încredere și cu autoritate din țară și din afara ei”, a declarat Gaidarji.
Acesta a precizat că autoritățile de la Comrat nu contestă necesitatea modificării legislației în urma hotărârii Curții Constituționale, ci critică viteza cu care sunt promovate noile prevederi.
Gaidarji a susținut că sesiunea extraordinară a Parlamentului, desfășurată în perioada 20–24 august, ar fi fost convocată în special pentru adoptarea rapidă a modificărilor privind alegerile din Găgăuzia.
„Avem informații că ședința extraordinară a Parlamentului a fost convocată exclusiv pentru a introduce cât mai rapid modificări la Codul electoral care vizează Găgăuzia. Pentru a masca această intenție, pe ordinea de zi au fost incluse și alte chestiuni”, a afirmat acesta.
Comratul susține că a informat partenerii externi
Președintele APG a mai declarat că autoritățile autonomiei au informat mai mulți reprezentanți ai comunității internaționale despre situația creată în jurul modificării legislației electorale. Potrivit lui, au fost sesizați ambasadori și parteneri externi din Uniunea Europeană, Turcia, Ucraina, Marea Britanie și Statele Unite.
Gaidarji a făcut referire și la vizita la Chișinău a deputatului turc Kürșad Zorlu, vicepreședinte al Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), care s-a întâlnit cu mai mulți oficiali moldoveni, inclusiv cu președinta Maia Sandu.
Liderul APG a susținut că unii parteneri externi și-ar fi exprimat îngrijorarea în legătură cu situația din autonomie și a insistat ca proiectul să fie supus unor consultări mai largi.
Ce prevede proiectul privind alegerile din Găgăuzia
Autoritățile de la Comrat au cerut anterior, la sfârșitul lunii iulie, suspendarea examinării proiectului și organizarea unor consultări publice înainte de adoptarea acestuia.
Printre obiecțiile formulate se numără transferarea unor competențe către Comisia Electorală Centrală, modificarea sistemului electoral și introducerea obligativității cunoașterii limbii oficiale a statului pentru candidații la funcția de bașcan.
În replică, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că autoritățile de la Comrat au avut la dispoziție doi ani pentru implementarea noilor prevederi ale Codului electoral.
Proiectul a fost aprobat în prima lectură la sfârșitul lunii iulie și are drept scop punerea în aplicare a hotărârii Curții Constituționale din 9 iulie. Instanța a declarat neconstituționale prevederile care permiteau APG să stabilească mecanismele de organizare a alegerilor și a stabilit că reglementarea legislației electorale ține de competența Parlamentului.
Una dintre principalele modificări propuse vizează alegerea deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei prin sistem proporțional, similar celui utilizat la alegerea consiliilor locale, în locul sistemului uninominal aplicat în prezent.
Proiectul se află pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Parlamentului din 20–24 august.
Mandatul actualei Adunări Populare a Găgăuziei a expirat în toamna anului trecut, iar funcția de bașcan este vacantă după condamnarea Evgheniei Guțul. Alegerile pentru APG ar putea avea loc pe 15 noiembrie.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!
