Europa ar putea începe să primească gaze naturale provenite din zăcământul submarin Cronos, situat în apropierea coastei de sud a Ciprului, începând din martie 2028. Anunțul a fost făcut de ministrul cipriot al Energiei, Michael Damianos, în contextul în care statele europene caută alternative la importurile de gaze și surse care să reducă dependența de furnizorii tradiționali.
Zăcământul Cronos urmează să fie exploatat de companiile TotalEnergies din Franța și Eni din Italia. Gazele ar urma să fie transportate printr-o conductă submarină de aproximativ 105 kilometri până în Egipt, unde vor fi procesate la Damietta și ulterior lichefiate pentru a fi transportate pe cale maritimă către piața europeană.
Construcția conductei este estimată să dureze aproximativ 18 luni, iar valoarea totală a proiectului este de circa două miliarde de dolari. Costurile sunt mai mici decât în cazul altor proiecte similare, datorită proximității față de infrastructura existentă din Egipt.
Cronos ar conține peste 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. O parte din producție ar urma să fie destinată Egiptului, în timp ce restul ar putea ajunge pe piețele internaționale.
Ministrul cipriot al Energiei a declarat că veniturile directe pentru Cipru nu vor fi foarte mari, însă începerea producției reprezintă un pas important pentru țară și pentru valorificarea resurselor energetice din estul Mediteranei.
Șase zăcăminte de gaze în zona economică a Ciprului
Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte de gaze descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Zăcămintele Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea intra în producție până în 2033, iar ExxonMobil intenționează să continue explorările în regiune.
Un alt zăcământ important este Aphrodite, cu rezerve estimate la aproximativ 158 de miliarde de metri cubi. Descoperit în urmă cu aproximativ 15 ani, acesta ar urma să primească decizia finală de dezvoltare în vara anului 2027, în cadrul unui consorțiu condus de Chevron.
O parte din zăcământul Aphrodite se află în zona revendicată de Israel, iar un arbitru urmează să stabilească proporția din resurse care ar reveni Israelului.
Ciprul încearcă, în paralel, să își consolideze rolul energetic prin proiectul Great Seas Interconnector, care ar urma să conecteze rețelele electrice ale Ciprului și Israelului la sistemul european. Proiectul este însă întârziat de dispute privind costurile. Estimarea inițială de aproximativ 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită, iar Uniunea Europeană a alocat deja aproximativ 760 de milioane de dolari.
România se pregătește să înceapă producția din Neptun Deep
În România, compania OMV Petrom și Romgaz se pregătesc pentru începerea producției din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Proiectul include o platformă offshore, sisteme submarine, 10 sonde de producție și infrastructura necesară pentru transportul și măsurarea gazelor la țărm, în zona Tuzla.
Producția anuală este estimată la aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce ar însemna aproape dublarea producției actuale a României.
Reprezentanții companiilor implicate susțin că majorarea ofertei de gaze ar putea contribui la formarea unor prețuri mai competitive pe piața internă, în special după expirarea mecanismului de plafonare.
De anul viitor, Romgaz și OMV Petrom urmează să comercializeze separat cantitățile de gaze produse, împărțite în mod egal, iar România ar urma să aibă prioritate în aprovizionarea cu gazele extrase din Neptun Deep.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!