Reforma administrativ-teritorială nu poate avansa deocamdată în UTA Găgăuzia, întrucât regiunea nu are o Adunare Populară funcțională. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, susține că procesul de amalgamare a localităților din autonomie trebuie să respecte statutul special al Găgăuziei și competențele prevăzute de legislație.
Potrivit oficialului, în restul țării, după încheierea procedurilor de amalgamare, documentele sunt transmise Guvernului. În Găgăuzia, însă, acestea trebuie să ajungă și la Adunarea Populară, al cărei mandat a expirat.
„Deoarece nu avem o Adunare Populară funcțională, procesul este blocat. Dar și în această chestiune, în primul rând, sarcina noastră este să asigurăm alegeri libere, să creăm o Adunare Populară care să fie cu adevărat reprezentativă, după care vom vedea ce soluții există”, a declarat Alexei Buzu.
Secretarul general al Guvernului a precizat că reforma nu urmărește modificarea statutului special al autonomiei. Particularitățile și competențele Găgăuziei urmează să fie luate în calcul în procesul de reorganizare administrativ-teritorială.
În același context, Buzu a menționat și situația raionului Taraclia, care ar putea primi în urma reformei statutul de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. Autoritățile intenționează, totodată, să păstreze mecanismele speciale destinate comunității bulgare, inclusiv în domeniul cultural.
Potrivit lui Buzu, reforma nu presupune doar reducerea numărului de primării, ci și consolidarea capacității financiare și administrative a acestora. Prin amalgamare, administrațiile locale ar urma să dispună de bugete mai mari și de mai mulți specialiști, ceea ce le-ar permite să atragă mai ușor finanțări și să implementeze proiecte de dezvoltare.
„Primăriile trebuie să se consolideze, altfel nu vor putea presta și susține serviciile de care dispun deja”, a declarat oficialul.
Acesta a argumentat că administrațiile locale mai puternice ar putea asigura mai eficient servicii precum alimentarea cu apă, canalizarea și întreținerea drumurilor, dar și atragerea investițiilor pentru proiecte de infrastructură.
Datele prezentate de Buzu arată că 485 de primării au adoptat deja decizii finale privind amalgamarea, ceea ce reprezintă aproximativ 55% din numărul total al primăriilor din Republica Moldova. După finalizarea reformei, numărul acestora ar putea fi redus la aproximativ 300.
În prezent, procesul de amalgamare se desfășoară pe bază benevolă. Localitățile care nu vor ajunge la un acord ar putea fi incluse ulterior într-o etapă obligatorie, reglementată prin acte normative.
În Găgăuzia, însă, procesul rămâne blocat până la alegerea unei noi Adunări Populare și reluarea procedurilor necesare în cadrul autonomiei.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!