O dispută de lungă durată în interiorul Uniunii Europene privind politica față de Israel ajunge în atenția publică la Bruxelles, unde miniștrii de Externe ai statelor membre analizează mai multe opțiuni privind restricționarea comerțului cu așezările israeliene considerate ilegale în dreptul internațional.
Potrivit Euractiv, de mai multe luni există tensiuni între Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), coordonat de Kaja Kallas, privind modul în care trebuie gestionată politica externă a blocului comunitar.
Mai multe state membre, printre care Franța, Spania, Belgia, Suedia, Irlanda și Țările de Jos, pledează pentru o interdicție la nivelul întregii UE a comerțului cu aceste așezări, argumentând că măsura ar fi necesară pentru respectarea dreptului internațional.
Kaja Kallas, susținută de un grup de 11 miniștri de Externe, ar fi cerut anterior o analiză juridică privind posibilitatea unor astfel de restricții și a acuzat Comisia Europeană că întârzie procesul.
Săptămâna trecută, Executivul comunitar a prezentat statelor membre o analiză juridică, însă documentul nu include o propunere concretă, ci doar mai multe variante de acțiune. Printre acestea se numără introducerea unui sistem mai strict de licențiere, aplicarea unor taxe vamale ridicate sau instituirea unei interdicții totale asupra comerțului cu aceste așezări.
Disputa privind procedura de aprobare
Unul dintre principalele puncte de divergență este modalitatea prin care o astfel de măsură ar putea fi adoptată. Statele care susțin interdicția consideră că aceasta ar trebui tratată ca o măsură comercială, ceea ce ar permite aprobarea prin majoritate calificată.
În schimb, Comisia Europeană susține că o asemenea decizie are o componentă politică și de politică externă, motiv pentru care ar necesita acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre.
Această interpretare este contestată de unele guverne și experți juridici, care consideră că o decizie bazată pe unanimitate ar permite oricărui stat membru să blocheze inițiativa.
Germania și Republica Cehă se numără printre țările care ar putea respinge o astfel de măsură, în timp ce Italia ar putea juca un rol important în cazul în care propunerea ar fi supusă votului prin majoritate calificată.
Decizie amânată pe fondul contextului politic
Comisia Europeană a propus anterior măsuri mai ample împotriva Israelului, inclusiv suspendarea unor avantaje comerciale prevăzute în Acordul de asociere UE-Israel, însă statele membre nu au ajuns la un consens.
Unii diplomați europeni consideră că lipsa unui acord asupra celor mai dure sancțiuni este folosită acum ca argument pentru a evita adoptarea unor măsuri mai limitate.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat recent că responsabilitatea privind comerțul cu așezările israeliene revine statelor membre: „Mingea este în terenul statelor membre”.
Miniștrii de Externe ai UE urmează să continue discuțiile pe acest subiect, însă procesul ar putea fi încetinit de calendarul politic din Israel, unde sunt programate alegeri generale la sfârșitul lunii octombrie. Bruxelles-ul ar putea evita adoptarea unor măsuri majore în timpul campaniei electorale, pentru a nu influența dinamica politică internă a Israelului.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!