Președintele belarus Aleksandr Lukașenko se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea Rusiei și Ucrainei, încercând să mențină un echilibru fragil între aliatul său de la Kremlin, Vladimir Putin, și liderul ucrainean Volodimir Zelenski, care a avertizat că Kievul ar putea lovi obiective militare și de securitate rusești de pe teritoriul Belarusului.
Lukașenko, aflat la conducerea Belarusului din 1994, încearcă să evite implicarea directă a țării sale în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Situația este complicată de faptul că, în 2022, armata rusă a folosit teritoriul belarus pentru ofensiva asupra Ucrainei din nord.
Potrivit presei internaționale, după avertismentele venite din partea Kievului privind eliminarea echipamentelor militare rusești de pe teritoriul Belarusului, autoritățile de la Minsk ar fi dezactivat unele stații de releu folosite de Rusia pentru atacuri cu drone asupra Ucrainei.
La scurt timp după această decizie, Lukașenko a mers în Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin la reședința acestuia de la Valdai. Întrevederea a fost una discretă, fără accesul presei și fără declarații oficiale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris ulterior întâlnirea drept o „interacțiune informală”.
Belarusul rămâne puternic dependent de Rusia din punct de vedere economic și militar, însă Lukașenko încearcă să păstreze deschise și canalele de comunicare cu Occidentul, pentru a reduce efectele sancțiunilor și pentru a-și consolida poziția politică internă.
Deși Rusia a folosit teritoriul Belarusului în invazia asupra Ucrainei, Kievul a menținut relațiile diplomatice cu Minsk.
Moscova încearcă să implice mai mult Belarusul în război
Oficialii ucraineni susțin că Rusia încearcă să atragă Belarusul într-o implicare mai mare în conflict. În perioada în care Rusia și Belarusul desfășurau exerciții nucleare comune, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să ia măsuri preventive pentru a contracara eventualele amenințări venite din nord.
Implicarea armatei belaruse în război nu ar schimba semnificativ capacitățile militare ale Rusiei, însă ar reprezenta o nouă provocare pentru Ucraina și aliații săi.
Analiștii avertizează că Moscova ar putea folosi teritoriul Belarusului pentru atacuri asupra infrastructurii logistice ucrainene sau pentru presiuni asupra coridorului Suwalki, o zonă strategică ce leagă statele baltice de Polonia și separă Belarusul de exclava rusă Kaliningrad.
Lukașenko transmite mesaje contradictorii
După avertismentele venite din partea Kievului, Lukașenko a declarat că Belarusul nu dorește un conflict militar și a îndemnat Ucraina să evite provocările.
„Nicio acțiune militară nu ar trebui să fie așteptată din partea Belarusului”, a spus liderul de la Minsk, afirmând că țara sa susține soluționarea pașnică a conflictului.
Totodată, acesta l-a criticat pe Zelenski, pe care l-a descris drept un lider tânăr și fără experiență militară, dar a recunoscut că declarațiile sale anterioare au fost prea dure.
Rolul Chinei și apropierea de Washington
China reprezintă un alt factor important în ecuația Belarusului. Beijingul susține oficial neutralitatea în războiul din Ucraina, însă menține relații apropiate cu Moscova și Minsk.
Pentru China, Belarusul are o importanță economică strategică, fiind o rută importantă pentru transportul mărfurilor către Europa. Totuși, experții consideră că influența Beijingului asupra lui Lukașenko are limite și că este puțin probabil ca China să intervină direct pentru a-l proteja pe liderul belarus în cazul unui conflict cu Moscova.
Un alt element care îi oferă lui Lukașenko spațiu de manevră este relația recent îmbunătățită cu Statele Unite. Apropierea de Washington i-a permis liderului belarus să reducă izolarea internațională și să negocieze pe tema sancțiunilor.
Casa Albă îl vede pe Lukașenko drept un posibil intermediar în eventualele discuții de pace dintre Rusia și Ucraina.
În acest context, liderul belarus încearcă să mențină un echilibru dificil: să nu piardă sprijinul Moscovei, dar nici să nu fie atras complet într-un război care i-ar putea afecta regimul și relațiile externe.