Ideea Republicii Moldova ca spațiu al cooperării și nu ca o nouă linie de confruntare geopolitică a devenit subiect de discuție nu doar pentru participanții la unei mese rotunde internaționale organizate în Italia, ci a atras și atenția presei europene.
După eveniment, publicația franceză de analiză geopolitică Multipolarra a publicat un articol separat intitulat „La Moldavie, un pont plutôt qu’un champ de bataille” („Moldova – un pod, nu un câmp de luptă”), dedicat conceptului prezentat de liderul partidului Moldova Mare, Victoria Furtună, în cadrul dezbaterii.
Masa rotundă a reunit politicieni, analiști, experți în relații internaționale și securitate din mai multe state europene. Una dintre temele centrale ale discuțiilor a fost viitorul statelor mici într-o lume marcată de polarizare crescândă și competiție între marile centre de putere globale.
Potrivit autorului articolului, intervenția Victoriei Furtună a stârnit un interes deosebit și a generat o discuție suplimentară după încheierea sesiunii oficiale.
Jurnalistul francez menționează că întrebarea care i-a atras atenția a fost una tot mai prezentă în dezbaterile europene: pot statele mici să propună propriul model de dezvoltare, fără a fi obligate să aleagă permanent între blocuri geopolitice concurente?
În articolul său, autorul evidențiază o tendință care devine tot mai vizibilă în mai multe societăți europene: oboseala față de polarizarea ideologică și cererea tot mai mare pentru modele de guvernare pragmatice, orientate spre stabilitate, dezvoltare economică și flexibilitate strategică.
În acest context, publicația franceză citează declarațiile Victoriei Furtună:
„Oamenii s-au săturat să fie obligați să aleagă între tabere rivale.
Majoritatea societăților își doresc securitate, prosperitate și predictibilitate. Își doresc cooperare care îmbunătățește viața oamenilor, nu o confruntare geopolitică permanentă.”
În cadrul discuției ulterioare, jurnalistul a întrebat cât de realistă poate fi o asemenea strategie pentru o țară aflată la intersecția unor interese politice și economice diferite.
Răspunzând, Victoria Furtună a subliniat că această viziune nu înseamnă ignorarea realităților geopolitice, ci identificarea unui nou rol pentru statele mici într-o lume aflată într-o transformare accelerată.
„Nu vrem ca Moldova să devină o nouă linie a frontului.
Vrem ca ea să devină o platformă unde se întâlnesc idei, investiții, tehnologii și inițiative diplomatice.”
Potrivit autorului, această abordare reflectă o dezbatere tot mai prezentă în cercurile academice și strategice europene: cum pot fi menținute securitatea și dezvoltarea fără transformarea statelor în simple piese ale unei noi confruntări globale.
Un loc aparte în articol este rezervat și perspectivei asupra rolului istoric al Republicii Moldova.
„Istoria a așezat Moldova la intersecția civilizațiilor.
Misiunea noastră nu este să decidem care civilizație trebuie să domine. Misiunea noastră este să construim poduri care să le permită să coopereze”, a declarat Victoria Furtună.
În finalul materialului, publicația franceză citează fraza pe care autorul o consideră cea mai reprezentativă pentru filosofia întregului concept:
„Politica secolului XX a divizat lumea.
Secolul XXI va aparține celor care vor fi capabili să o unească din nou.”
Sursa: Multipolarra – „La Moldavie, un pont plutôt qu’un champ de bataille”, realizat în urma mesei rotunde internaționale desfășurate în Italia.