Uniunea Europeană ar putea restricționa, pentru o perioadă de câțiva ani, dreptul de veto al viitoarelor state membre, într-un demers menit să facă procesul de extindere mai ușor de acceptat politic în interiorul blocului comunitar, relatează corespondentul din Bruxelles al publicației „The Guardian”.
Potrivit planurilor aflate în discuție la nivelul Comisiei Europene, state precum Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest nu ar urma să beneficieze imediat, la aderare, de dreptul deplin de veto în domenii sensibile precum politica externă sau deciziile adoptate prin unanimitate, inclusiv fiscalitatea.
Măsura este analizată în contextul eforturilor UE de a accelera extinderea până la sfârșitul deceniului și are ca punct de referință cazul Viktor Orbán, al cărui guvern a blocat în repetate rânduri decizii importante ale Uniunii prin veto.
Un exemplu invocat este blocarea unor pachete financiare destinate Ucrainei, ceea ce a alimentat discuțiile despre necesitatea reformării mecanismului decizional al UE.
În acest scenariu, Muntenegru — considerat unul dintre cei mai avansați candidați la aderare — ar putea deveni primul stat pentru care o astfel de limitare ar fi inclusă direct în tratatul de aderare, ca model pentru viitoarele extinderi.
Oficialii europeni consideră că măsura ar avea caracter temporar și ar funcționa ca o „garanție” pentru a evita blocajele decizionale cauzate de eventuale poziții divergente ale noilor membri, fără a crea formal state „de rang inferior”.
Dezbatere privind „membrul asociat” pentru Ucraina
În paralel, cancelarul german Friedrich Merz a propus accelerarea integrării statelor candidate din Balcanii de Vest și introducerea unui posibil statut de „membru asociat” pentru Ucraina.
Acest statut ar permite participarea la reuniuni și instituții europene fără drept de vot, fiind prezentat ca o soluție temporară pentru situația unei țări aflate în război.
Propunerea a fost însă respinsă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a subliniat că Ucraina își dorește statut de membru deplin și egal în Uniunea Europeană.
Presiuni politice și rezistență în statele membre
Extinderea UE a fost relansată după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar Comisia Europeană estimează că noi aderări ar putea avea loc până în 2030, cu Muntenegru și Albania printre favoriți, iar Republica Moldova și Ucraina printre statele cu progrese accelerate.
Totuși, procesul este complicat de necesitatea unanimității statelor membre, precum și de reticența politică din unele țări, inclusiv Franța, unde sprijinul public pentru extindere rămâne divizat.
În acest context, oficialii europeni discută mai multe variante de reformă instituțională, inclusiv limitarea dreptului de veto și mecanisme de protecție pentru funcționarea eficientă a unei Uniuni extinse la peste 30 de membri.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!