„Renunțarea la neutralitatea Republicii Moldova ar putea genera destabilizare internă, tensiuni în regiunea transnistreană și presiuni externe suplimentare asupra țării”, a declarat Nicolai Țveatcov în cadrul discursului „Neutrality, Sovereignty, and Strategic Autonomy in Moldova”.
Potrivit cercetătorului, neutralitatea constituțională a Republicii Moldova reprezintă o decizie suverană adoptată încă din primii ani ai independenței și nu un statut impus din exterior. Acesta a amintit că ideea neutralității a fost discutată încă din 1990, înainte de destrămarea URSS, când Republica Moldova s-a declarat „zonă demilitarizată” prin Declarația de Suveranitate. Ulterior, în 1994, neutralitatea a fost inclusă în Constituție cu un larg sprijin public.
Țveatcov susține că neutralitatea nu contrazice integrarea europeană, întrucât aceasta reprezintă „o doctrină de securitate, nu o alegere civilizațională”. Potrivit lui, Republica Moldova poate continua integrarea europeană fără a renunța la statutul său constituțional.
Expertul a subliniat că între 60% și 70% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin menținerea neutralității, indiferent de schimbările politice. În opinia sa, acest consens funcționează ca un „contract social” privind securitatea țării și poziționarea ei externă.
În discursul său, cercetătorul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în prezent cu un „mediu de risc hibrid”, care include:
- conflictul transnistrean nerezolvat;
- presiuni politice externe;
- vulnerabilitate energetică;
- război informațional.
„Neutralitatea nu rezolvă problema transnistreană, dar ajută la prevenirea agravării situației”, a declarat acesta.
Totodată, Țveatcov a remarcat că neutralitatea nu înseamnă izolare și poate coexista cu parteneriate internaționale și modernizarea sistemului de apărare. El a făcut referire la declarațiile fostului secretar de stat american Antony Blinken privind susținerea neutralității și rezilienței Republicii Moldova, precum și la pozițiile ministrului Apărării Anatolie Nosatîi și ale președintei Maia Sandu despre consolidarea capacităților de apărare fără militarizare.
În același timp, expertul a avertizat că reinterpretarea ambiguă a neutralității și asocierea excesivă a cooperării militare cu apropierea de NATO pot afecta încrederea societății și crea noi vulnerabilități.
Potrivit lui Nicolai Țveatcov, abandonarea neutralității ar putea avea mai multe consecințe negative:
- aprofundarea diviziunilor geopolitice din societate;
- creșterea tensiunilor în regiunea transnistreană;
- sporirea presiunilor externe fără garanții suficiente de securitate.
În concluzie, cercetătorul a declarat că neutralitatea trebuie privită drept un instrument de autonomie strategică și stabilitate pentru Republica Moldova, nu ca un obstacol în calea dezvoltării europene.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!