Discuțiile privind extinderea Uniunii Europene, inclusiv posibilitatea aderării Ucrainei, întâmpină rezistență în mai multe state membre, pe fondul preocupărilor legate de impactul politic intern și riscul ascensiunii curentelor populiste, potrivit unei analize publicate de POLITICO.
Potrivit sursei citate, mai mulți diplomați și oficiali europeni susțin că guvernele din UE evită deschiderea unei dezbateri extinse privind noi aderări, temându-se de reacții negative în plan intern, inclusiv organizarea de referendumuri dificile sau capitalizarea politică de către partidele de extremă dreapta.
Printre temerile invocate se numără și posibila reapariție a unor narațiuni similare celor din perioada aderării Poloniei la UE în 2004, când au existat îngrijorări legate de migrația forței de muncă. Oficialii avertizează că astfel de argumente ar putea fi reluate în cazul Ucrainei sau altor state candidate.
De asemenea, sursa citată menționează că mai multe state membre, inclusiv Franța, Germania, Olanda și Italia, insistă asupra respectării stricte a criteriilor de aderare, fără accelerări motivate de context geopolitic.
Reticența este amplificată și de experiența Uniunii cu Ungaria, considerată de unii oficiali un exemplu de dificultăți instituționale în cadrul procesului decizional, precum și de teama apariției unor noi state membre care ar putea bloca decizii europene prin drept de veto.
În acest context, deși Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, susține extinderea Uniunii, mai multe dosare de aderare avansează lent, inclusiv cel al Muntenegrului, în lipsa unui consens politic clar între statele membre.
Ucraina rămâne unul dintre candidații-cheie, însă statele UE nu au ajuns încă la un acord privind accelerarea procesului de aderare, în ciuda sprijinului exprimat de unii parteneri europeni.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!