Guvernul Republicii Moldova pregătește o reformă majoră a administrației publice locale, care urmărește consolidarea primăriilor, creșterea autonomiei financiare și îmbunătățirea serviciilor publice pentru cetățeni. Inițiativa vine pe fondul fragmentării administrative și al capacității reduse de dezvoltare în numeroase localități.
Potrivit datelor prezentate de Executiv, peste 87% dintre primării au mai puțin de 3.000 de locuitori. În total, 776 din cele 892 de primării se încadrează în această categorie, în timp ce doar 53 depășesc pragul de 5.000 de locuitori. Autoritățile susțin că această structură generează costuri administrative ridicate și limitează investițiile în infrastructură și servicii.
În multe primării mici, cheltuielile administrative ajung la aproximativ 30% din buget, în timp ce fondurile pentru dezvoltare rămân insuficiente.
Reforma prevede stabilirea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru funcționarea unei primării. Unitățile care nu vor îndeplini acest criteriu vor fi comasate prin procesul de amalgamare.
Procesul va avea două direcții: amalgamare voluntară, susținută prin stimulente financiare, și amalgamare normativă, aplicată acolo unde nu există inițiativă locală.
În paralel, Guvernul propune reorganizarea actualelor 32 de raioane în 10 regiuni administrative mai mari, cu rol în dezvoltarea economică, atragerea investițiilor și gestionarea fondurilor externe.
Pentru a încuraja reformarea administrației locale, este prevăzut un pachet de stimulente financiare estimat la 6,49 miliarde de lei pentru perioada 2026–2030. Acesta include transferuri de până la 1 milion de lei pentru pregătirea procesului, finanțări pentru infrastructură de aproximativ 3.000 de lei per locuitor și sprijin anual de până la 2 milioane de lei pentru primăriile rezultate în urma amalgamării.
Datele guvernamentale arată și o presiune demografică semnificativă: în ultimul deceniu, populația Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ 389.000 de persoane, iar în localitățile mici declinul depășește 32%.
Accesul la servicii rămâne inegal. Doar 40% dintre gospodăriile din comunitățile mici au acces la apă și canalizare, comparativ cu peste 90% în orașele mari.
Din punct de vedere financiar, aproximativ 60% din veniturile primăriilor provin din transferuri de la bugetul de stat, iar veniturile proprii reprezintă doar 11%. Doar 47 de primării se autofinanțează integral, restul depinzând de sprijin central.
Pentru corectarea acestor dezechilibre, reforma prevede modificarea formulei de transferuri, redistribuirea unor cote din impozite și TVA către autoritățile locale, creșterea veniturilor din impozitul pe proprietate și introducerea unor mecanisme de stimulare a colectării locale. Este prevăzut și un fond special pentru cofinanțarea proiectelor.
Totodată, se propune modernizarea administrației prin digitalizare, introducerea ghișeului unic, extinderea centrelor de servicii integrate și creșterea participării cetățenilor la procesul decizional.
Executivul susține că actualul model administrativ nu mai corespunde realităților demografice și economice, iar amânarea reformei ar accentua disparitățile regionale și ar limita accesul la finanțări externe.
Conform planului, amalgamarea obligatorie ar urma să fie introdusă în trimestrul IV al acestui an, iar după alegerile locale din 2027 nu ar mai exista primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori. În prezent, sunt deja inițiate peste 300 de procese de amalgamare voluntară.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!