Un nou studiu realizat de Intellect Group arată că reacția societății la mesajele despre „vremuri bune” s-a schimbat radical. Dacă anterior acestea generau așteptări, acum sunt tot mai des percepute ca simple formule de fundal, fără impact real asupra percepției publice.
Potrivit datelor, peste 77% dintre respondenți reacționează la acest tip de retorică prin dezamăgire, neîncredere sau iritare. Analiza indică o erodare profundă a credibilității mesajelor optimiste în Republica Moldova.
De asemenea, aproape 20% dintre respondenți manifestă reacții de sarcasm și furie, semn că o parte a societății a trecut într-o fază de cinism activ. Experții explică faptul că oamenii nu doar că nu mai cred mesajele, ci dezvoltă mecanisme psihologice de apărare, inclusiv ironia.
În același timp, iritarea și dezamăgirea generează un efect de „supraîncălzire emoțională”, în care promisiunile repetate nu mai produc speranță, ci oboseală și respingere față de subiect.
Specialiștii subliniază că situația actuală nu reflectă doar un eșec al așteptărilor, ci un veritabil „criză a limbajului politic”. Mesajele își pierd capacitatea de a influența percepția publică, iar comunicarea autorităților nu mai modelează realitatea, ci amplifică atitudinile deja existente, în special iritarea și neîncrederea.
Cercetarea a fost realizată de către compania Intellect Group în perioada 17–25 martie 2026, pe un eșantion de 1241 de respondenți din 91 de localități. Studiul are o marjă de eroare de ±3,1% și a utilizat o metodologie bazată pe interviuri față în față (F2F) în limbile română și rusă, aplicând un model de analiză extins care a inclus măsurarea timpului de reacție și analiza emoțiilor pentru a identifica mecanismele reale de luare a deciziilor.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!