În ultimele zile, în spaţiul public au fost mai multe polemici la tema: de ce unele persoane din liste de sancţiuni candidează în alegerile parlamentare, iar altor persoane, care sunt doar asociate cu cei din liste de sancţiuni, li s-a refuzat acest drept? Personal, consider că accentele în astfel de polemici sunt puse greşit, iar persoanele din listele de sancţiuni şi cele asociate cu persoane sancţionate nu trebuie comparate. Iar adevărul este că sancţiunile internaţionale şi naţionale nu au nici o relevanţă în contextul participării la alegeri. Şi în rândurile de mai jos voi demonstra de ce sunt convins de acest lucru.
Atunci când vorbim despre sancţiuni, trebuie să pornim de la prevederile Legii nr. 25 din 04.03.2016, care se referă la aplicarea măsurilor restrictive internaţionale. Legea prevede în special dublarea sancţiunilor internaţionale împotriva cetăţenilor străini, dar şi ai Republicii Moldova. În special, aceste sancţiuni ţin de conturile persoanelor sancţionate şi de averea acestora.
Totodată, art. 15 (1) prevede că organele competente ale administraţiei publice pot adopta şi aplica şi alte măsuri restrictive în conformitate cu prevederile dreptului internaţional şi acordurilor internaţionale parte a cărora este Republica Moldova. Prevederi directe care să se refere la concurenţii electorali nu există.
Unde s-a produs confuzia şi de ce s-a ajuns să se discute despre persoanele din listele de sancţiuni şi participarea lor în alegeri? Probabil, cauza este formularea destul de vagă care se referă la „alte măsuri restrictive”. Dar aceste „măsuri restrictive” nu au cum să se refere la alegeri, pentru că aceasta ar însemna că Legea nr. 25 este mai presus decât Constituţia Republicii Moldova. Or, Articolul 21 din Constituţie prevede prezumţia nevinovăţiei şi sună în felul următor: „Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale”. De asemenea, merită invocat şi Articolul 38 „Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales”, care, în punctul (3) stabileşte că „Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii”. Prin urmare, nu poate un organ al administraţiei publice, invocând prevederile unei simple legi, să ia decizii ce contravin la două articole din Constituţie.
Presupun că acea confuzie la care m-am referit mai sus s-a produs şi în baza precedentelor din anul 2023. Atunci, în alegerile locale, au fost unele interdicţii de a participa la scrutin, aplicate în raport cu unele partide şi politicieni. Însă, atunci în Moldova era stare excepţională, care presupune alt mod de luare a deciziilor, iar hotărârile respective le-a adoptat nu careva organ al administraţiei publice, ci Comisia Situaţii Excepţionale. Mai mult ca atât, deciziile au fost luate nu pur şi simplu, ci după prezentarea anumitor dovezi de către un serviciu cu atribuţii specifice. Deci, să nu confundăm anul 2023 cu anul 2025, pentru că situaţia e total diferită.
Din cele menţionate, este absolut clar că sancţiunile impuse unor persoane şi asocierile altor persoane cu figuranţi din listele de sancţiuni nu sunt deloc relevante în contextul alegerilor parlamentare din acest an. Pur şi simplu, accentele trebuie puse corect. Iar pentru aceasta, e nevoie de citit atent legislaţia în vigoare, inclusiv Constituţia.
Autor: Cornel Ciurea