„Republica Moldova nu este un stat suveran plenar”. Opinia aparține istoricului Octavian Țîcu și a fost exprimată în cadrul unei dezbateri publice, menționând că suveranitatea reală a R. Moldova este grav afectată de influența Rusiei și de lipsa controlului asupra întregului teritoriu.
Potrivit lui Țîcu, statul moldovean nu-și controlează în totalitate teritoriul, iar influența Rusiei este exercitată nu doar militar, ci și politic, și constituțional.
„La 23 iunie 1990 Republica Sovietică Socialistă Moldovenească era un stat mult mai suveran decât Republica Moldova la ora actuală. Republica Moldova nu este un stat suveran plenar, este un stat suveran de jure. De facto, Republica Moldova nu-și controlează o parte a teritoriului. În al doilea rând, acest teritoriu este ocupat militar de un alt stat, care exercită o influență covârșitoare asupra design-ului politic, asupra identității, asupra design-ului constituțional. Nu trebuie să ne amăgim. Constituția din 1994 este o Constituție adusă de la Moscova și construită prin capcane. Cum ar fi articolul 11 care se referă la neutralitatea statului și articolul 13, care se referă la limba statului”, a explicat istoricul Octavian Țîcu.
Istoricul consideră că incapacitatea autorităților de la Chișinău de a gestiona intern suveranitatea și independența statului este speculată de Federația Rusă, care a creat un suveranism fals, prin intermediul unor actori politici locali.
„Republica Moldova, prin felul în care se gestionează intern, arată o incapacitate de a-și apăra independența. Federația Rusă înțelegând această perspectivă a reinventat o formă de suveranism prin acoliții politici care-i are în Republica Moldova. La ora actuală, percepția despre suveranism are două componente. Un suveranism european, legat de aspirația Republicii Moldova de a deveni membră UE, care presupune o ajustare la legislația europeană. Care înseamnă și delegarea anumitor responsabilități către Uniunea Europeană”, a mai spus Octavian Țîcu.
În opinia istoricului, în paralel cu suveranismul european, prinde contur un suveranism alternativ, promovat în special de forțele politice pro-ruse, care de fapt subminează ideea de suveranitate.
„Pe de altă parte, s-a construit un alt tip de suveranism, în mare parte pedalat de Partidul Socialiștilor, dar și de alți actori. Un suveranism legat de un nou concept, cum ar fi Moldova Mare. Ceea ce face PSRM este un raider asupra ideii de suveranitate, pentru că tocmai acestea sunt elementele împotriva cărora s-a ridicat suveranitatea la 23 iunie 1990”, a precizat istoricul.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!